Esports-ul a depășit de mult timp granițele formei de divertisment și a devenit un fenomen cultural și economic de amploare globală. De la turnee internaționale transmise live pe platforme precum Twitch sau YouTube, până la arene pline de fani, gaming-ul profesionist atrage milioane de spectatori și generează venituri comparabile cu cele ale industriei sportive tradiționale. Această tendință începe să își facă simțită prezența și în România, unde interesul pentru jocuri crește constant. Pentru generațiile de studenți din prezent și nu numai, gaming-ul nu mai este doar o activitate de relaxare, ci face parte din identitatea lor socială și culturală. Mulți dintre ei fie joacă frecvent, urmăresc streamuri, participă la comunități online sau sunt pasionați de competițiile de esports. Tocmai de aceea, nu e de mirare că tot mai multe universități și facultăți din România încep să integreze această realitate în viața de campus, organizând competiții de jocuri video care atrag atât participanți, cât și spectatori. League of Legends și Counter-Strike: Global Offensive sau CS:GO se numără printre cele mai jucate titluri în rândul studenților, fiind preferate pentru dinamica de echipă și nivelul ridicat de competiție. Valorant, un shooter tactic mai nou apăru, a câștigat rapid popularitate în mediul universitar, iar FIFA rămâne alegerea clasică pentru pasionații de sport. Timpul petrecut în jocuri a devenit o parte integrantă din rutina zilnică a multor studenți. Fie că e vorba de o pauză scurtă între cursuri sau de seri dedicate gaming-ului în cămin, aceste momente nu mai sunt privite ca simple distracții, ci ca activități sociale. Jocurile video funcționează adesea ca puncte de întâlnire virtuale, în care se leagă prietenii, se dezvoltă reflexe, se iau decizii în timp real și se construiesc comunități. Printre primele exemple notabile se numără Universitatea Politehnica din București, care organizează anual evenimentul Poli E-FEST, un festival dedicat pasionaților de jocuri video, unde mii de elevi și studenți se întrec în titluri precum League of Legends, Counter-Strike 2, FC2025, Mortal Kombat 1 și Brawl Stars. Un alt exemplu de implicare activă vine din partea CSU ASE (Clubul Sportiv Universitar al Academiei de Studii Economice din București), care a creat o secțiune oficială de eSports, mizând pe responsabilitate, inovație și profesionalism în acest domeniu. De asemenea, Universitatea Româno-Americană din București a organizat University Gamers League, deschisă tuturor studenților și elevilor din țară. Evenimentul a inclus jocuri precum Mortal Kombat 11, FIFA 22, League of Legends și Counter-Strike. Totodată, această expunere crește atractivitatea evenimentelor pentru sponsori și branduri. Nu este neobișnuit ca astfel de competiții să atragă sprijinul unor companii tech, bănci, platforme de streaming sau chiar industrii mai atipice, cum ar fi cazinourile online. În unele cazuri, parteneriatele pot include și oferte promoționale precum bonusuri fara depunere casino, integrate în campanii dedicate publicului tânăr, un public familiarizat deja cu mecanismele de reward și gamificare. Exemple de evenimente și inițiative esports în universitățile din România: În unele facultăți, cluburile de esports funcționează deja ca extensii ale activităților curriculare, adunând studenți din domenii variate cum ar fi informatică, psihologie, comunicare, management sau marketing care colaborează în proiecte interdisciplinare ce implică organizarea de turnee, dezvoltarea de platforme pentru gaming sau analiza comportamentului jucătorilor. În acest context, tot mai multe persoane din mediul academic susțin ideea integrării design-ului de jocuri și a studiului jocurilor în oferta educațională. De exemplu, la unele universități există deja cursuri opționale care analizează impactul jocurilor video asupra societății, psihologiei tinerilor sau dezvoltării cognitive. Proiectele de tip hackathon axate pe dezvoltarea de jocuri, simulările educaționale gamificate sau colaborările cu studiouri indie de game development sunt alte exemple prin care esports-ul și industria jocurilor video pot fi aduse în zona educațională, într-un mod constructiv. De asemenea, studenții pot fi încurajați să creeze proiecte de licență sau disertații pe teme legate de comportamentul gamerilor, economia pieței esports sau analiza comunităților online. Jocurile video, mai ales cele competitive, antrenează în mod constant gândirea strategică, capacitatea de a lua decizii rapide sub presiune, coordonarea în echipă și gestionarea eficientă a timpului, toate esențiale în domenii precum IT, project management sau marketing digital. În special jocurile de tip MOBA sau FPS, precum League of Legends sau Valorant, necesită comunicare clară, adaptare rapidă la situații neprevăzute și o înțelegere profundă a rolurilor într-o echipă. Mulți studenți care au participat la diverse competiții universitare de gaming spun că experiența i-a ajutat să-și înțeleagă mai bine punctele forte și modul în care reacționează sub stres. Un participant menționa într-un interviu: „Faptul că am coordonat o echipă de cinci oameni într-un turneu intens m-a ajutat mai târziu să conduc o echipă într-un proiect de facultate. Dinamica e foarte similară: ai obiective, deadline-uri și trebuie să iei decizii împreună, rapid și eficient.” De asemenea, studenții care joacă frecvent dobândesc o mai bună orientare vizuală, multitasking și o capacitate crescută de concentrare, trăsături utile în orice carieră digitală. Mai mult, implicarea în organizarea de turnee sau în gestionarea comunităților de gaming poate dezvolta abilități concrete în domenii precum event planning, PR, social media sau customer support. Prin turnee organizate oficial, cluburi studențești dedicate și colaborări cu branduri de tehnologie sau entertainment, competițiile de jocuri video s-au transformat într-un adevărat motor de implicare, socializare și dezvoltare personală. Comunitățile universitare au de câștigat nu doar în planul coeziunii, ci și prin oportunitățile educaționale și profesionale pe care le pot genera aceste activități. Privind spre viitor, e foarte posibil ca esports-ul să devină o prezență constantă în viața academică, nu doar ca formă de divertisment, ci și ca element din imaginea instituțională a universităților. Pentru noile generații de studenți, un campus care sprijină inițiative digitale și oferă spațiu pentru pasiuni precum gaming-ul competitiv ar putea deveni chiar un criteriu de alegere a facultății.