România rămâne țara cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Deficitul României a scăzut de la 9,6% la sfârșitul anului 2024 la 7,5% în primul trimestru din 2025, dar rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. România este urmată de Franța (5,6%) și Belgia (5,5%). Deficitul guvernamental ajustat sezonier a înregistrat o scădere atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu ultimul trimestru al anului 2024, conform datelor publicate luni de Eurostat, oficiul de statistici al UE. În Uniunea Europeană, deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut de la 3,3% din PIB în T4 2024, până la 2,9% din PIB în T1 2025. În România, deficitul a scăzut de la 9,6% din PIB în T4 2024, până la 7,5% din PIB în T1 2025. Datele provizorii ale Eurostat arată că topul ţărilor membre cu cele mai mari deficite guvernamentale este condus de România, cu un minus de 7,5% din PIB, urmată de Franţa, 5,6% din PIB, şi Belgia, 5,5% din PIB. Tendința pozitivă s-a manifestat și în România, care continuă să dețină cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană, dar înregistrează semne de ameliorare în contextul eforturilor de consolidare fiscală, potrivit Agerpres. În rândul statelor membre însă, de la un trimestru la altul, 16 state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Austria şi Slovacia (ambele cu o creştere de 3,5 puncte procentuale), Slovenia (2,9 puncte procentuale) şi Italia (2,5 puncte procentuale). În România, raportul datorie-PIB a crescut cu un punct procentual de la un trimestru la altul. Datele Eurostat reflectă o îmbunătățire generalizată a poziției fiscale a statelor membre în debutul acestui an, după un final de 2024 care a fost marcat de provocări economice și presiuni bugetare în mai multe țări europene. Deficitul guvernamental ajustat sezonier reprezintă un indicator key pentru evaluarea performanței fiscale a statelor membre, eliminând fluctuațiile periodice normale pentru a oferi o imagine mai clară a tendințelor de fond ale finanțelor publice. Această evoluție pozitivă din primul trimestru vine în contextul în care multe state membre UE au implementat măsuri de consolidare fiscală și au beneficiat de o creștere economică moderată la începutul anului.