Obiceiuri și tradiții de Anul Nou în România
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu

Obiceiuri și tradiții de Anul Nou în România
Trecerea în Noul An este celebrată în întreaga lume printr-o multitudine de evenimente, tradiții și obiceiuri menite să aducă oamenii împreună și să creeze o atmosferă de sărbătoare. Această noapte are o mare semnificație pentru fiecare cultură și, totodată, este plină de superstiții. Stabilirea zilei de 1 ianuarie ca început de an a fost realizată pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocentiu al XII-lea. De-a lungul timpului, multe culturi antice din emisfera nordică începeau anul pe 1 martie.
Cuvântul „Revelion” provine din limba franceză („reveillon”) și se referă la o masă festivă care avea loc în timpul nopții. În trecut, oamenii organizau cine elaborate și petreceri, având speranța că aceste festivități le vor aduce noroc în anul ce urmează. În România, tradițiile de Anul Nou includ grupuri de tineri care colindă din casă în casă, dorind tuturor cele mai bune lucruri prin colindele specifice, cum ar fi „Plugusorul” și „Sorcova”.
În ajunul Anului Nou, în diferite regiuni ale țării, tinerii își împărtășesc urările de recolte bogate prin obiceiul „Plugusorului”. Acest obicei străvechi involvează urări de bunăstare agricolă, ilustrând prin versuri diverse muncile câmpului, de la arat până la recoltat.
„Semanatul” este o altă tradiție practicată de copii în prima dimineață a Anului Nou, după ce colindul „Plugusorul” s-a încheiat. Aceștia aruncă semințe în case, imitând procesul de îndemânare pe câmp și aducând binecuvântări gazdelor, fiind răsplătiți cu mere, colaci sau bani.
Un alt obicei popular este „Umblatul cu Sorcova”, unde copiii poartă o crenguță înflorită și, prin colinde, își doresc sănătate și fericire. În perioada sărbătorilor, „Umblatul cu Capra” se desfășoară de la Crăciun până la Anul Nou, aducând personaje străvechi și animale simbolice în diferite regiuni.
În ajunul Anului Nou, românii își împlinesc tradițiile legate de mâncare, fiind importante pentru a începe anul cu prosperitate. Printre acestea se numără consumul a 12 boabe de struguri la miezul nopții, fiecare corespunzând unei luni din noul an, cu speranța de a atrage norocul.
Se mai vorbește și despre obiceiul de a săruta sub vâsc, considerat un simbol al dragostei și fericirii pentru anul următor. Totodată, unele superstiții afirmă că nu ar trebui să mâncăm carne de pasăre, deoarece aceasta ar putea aduce ghinion.
Este important ca, în prima zi a noului an, gospodării să fie curate, iar ușa casei să fie deschisă pentru a facilita intrarea Anului Nou. Românii cred, de asemenea, că persoana care pășește pentru prima dată în casă va influența anul ce tocmai a început.
În concluzie, tradițiile de Anul Nou din România reprezintă o îmbinare unică de obiceiuri străvechi, superstiții și speranțe pentru un an mai bun, reflectând identitatea culturală bogată a țării.