În cadrul conferinței de vineri, 11 iulie, premierul României, Ilie Bolojan a atins un subiect sensibil pentru societatea românească: pensiile speciale ale magistraților. De asemenea acesta a vorbit și despre sporurile, nivelul de salarizare, dar și formula de calcul care sta la baza pensiilor magistraților. Mai mult de atât Ilie Bolojan a declarat că magistrații se pensionează prea repede și că media de pensionare în cazul judecătorilor și procurorilor este de 48 de ani. Drept exemplu pozitiv, premierul României a dat-o pe o judecătoare care s-a pensionat după vârsta de 60 de ani și al cărui decret de pensionare l-a semnat chiar el, cât a fost președinte interimar. Ilie Bolojan a spus că o va căuta pe judecătoarea în cauză și îi va oferi un buchet de flori. CITEȘTE ȘI: O judecătoare a Curții de Apel Alba Iulia s-a pensionat pentru a doua oară în carieră. A acumulat peste 36 de ani de experiență Cel mai probabil este vorba despre fosta judecătoare a Curții de Apel Alba Iulia, care s-a pensionat la vârsta de 67 de ani. Decretul de pensionare al acesteia a fost semnat de Iilie Bolojan în interimatul său. ”Avem câteva realități care nu pot fi contestate. În primul rând, avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Așa cum v-am spus, în general, aceștia se pensionează la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la vârsta de 48 de ani. A fost o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus – n-am ajuns încă, dar o să caut – să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la această vârstă. Tot respectul pentru dânsa! A lucrat până la 60 de ani. Asta este, cred, un lucru de care ne dăm cu toții seama că nu mai poate continua așa. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă rețin bine, de 25 de ani, după care te poți pensiona. Deci, dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani poți ieși la pensie. Este evident că trebuie să creștem durata minimă după care te poți pensiona – nu știu, poate 30, 35 de ani –, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani. Aceasta ar trebui să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România, cu excepția celor unde este necesară o forță fizică deosebită sau se lucrează în condiții deosebit de grele – nu pentru profesii în care ai o cameră de luat vederi sau un calculator în față. Pentru toate celelalte profesii voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie, într-adevăr, cea standard, pentru că nu mai avem oameni activi în economie. Și pentru că, în câțiva ani, nu va mai fi cine să ne plătească pensiile. Dacă vă uitați la statistici, în intervalul 55–65 de ani, veți vedea că cel puțin jumătate din această categorie de populație din România nu lucrează. Tocmai atunci când ești mai înțelept, ai o capacitate mai mare, o experiență solidă, și poți aduce înapoi ceva pentru țara asta. Așadar, vorbim despre trei lucruri: perioada după care te poți pensiona, vârsta standard de pensionare și nivelul pensiei. Astăzi există o prevedere interesantă: pensia este 80% din salariul brut – rețineți, brut –, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? În general, salariul net plus 40–50%. Așadar, 80% din brut este, de multe ori, mai mult decât ultimul salariu net. Acea virgulă din lege înseamnă, practic, că pensia ajunge cât ultimul salariu. Tradus: mai există undeva, într-un sistem public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există așa ceva. Cred că o formulare corectă și cinstită ar fi: 80% din salariul net. Și nu mai trebuie să adaugi „dar nu mai mult decât ultimul salariu”, pentru că nu mai e cazul. Poate ar trebui să mai existe și o perioadă de ajustare, așa cum este pentru toți ceilalți oameni care muncesc. E o prevedere bună, corectă și cinstită. Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare, în așa fel încât să ajungem la o soluție. După consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să putem veni cu o soluție corectă, atât pentru această categorie profesională, cât mai ales pentru societatea românească. Pentru că și sistemul de justiție, alături de cel politic, are nevoie să-și recâștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre. Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege a salarizării. O lege care să nu scadă veniturile – subliniez acest lucru –, dar care să nu mai permită să avem zeci de mii de procese, așa cum am avut în ultimii ani, pe drepturi salariale, pe interpretări sau sporuri. Procese care au generat alocări suplimentare de miliarde de euro. Trebuie să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă. În așa fel încât să știi că în fiecare an de vechime, fiecare treaptă ierarhică înseamnă un bonus salarial. Dar asta trebuie să țină de experiență, de performanță. Este o chestiune de predictibilitate și de carieră profesională. Și pentru a nu dezechilibra sistemul, cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul la pensie pot să rămână, iar aplicarea noilor reguli să fie derogatorie. Ca să nu fim în situația în care să avem, într-adevăr, o plecare masivă din sistem. Dar mă întreb: ce s-a întâmplat când a fost stabilită această vârstă mică de pensionare? Nu s-a gândit nimeni, atunci, acum câțiva ani – nu a trecut mult timp –, că sistemul se va depopula? Când s-au aplicat, de pe o zi pe alta, condiții foarte avantajoase, n-am văzut să existe dezbateri foarte mari.