Cristian Paun, profesor la ASE București, critică “taxa pe stâlp” ca fiind dăunătoare pentru economie
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Cristian Paun, profesor la ASE București, critică “taxa pe stâlp” ca fiind dăunătoare pentru economie
Cristian Paun, economist și cadru didactic la Academia de Studii Economice din București, a exprimat recent opinii vehemente împotriva introducerii a ceea ce se numește “taxa pe stâlp”. El consideră această măsură drept una dintre cele mai nocive taxe, chiar mai dăunătoare decât creșterea TVA-ului. În postările sale pe rețelele sociale, Paun susține că această taxă nu are mecanisme de compensare ca TVA și că impactul său se resimte direct asupra prețurilor finale.
Profesorul a descris taxa pe stâlp ca o “măsură anti-națională”, semn al “neputinței și lipsei de viziune” a autorităților. Paun atrage atenția că guvernul nu pare interesat să găsească soluții sustenabile pentru a atenua deficitul și inflația, ci optează pentru politici fiscale care, potrivit lui, nu contribuie la dezvoltare.
Economistul a argumentat că, “nicio țară nu se dezvoltă prin impozitare excesivă”, subliniind că taxarea trebuie să fie un instrument de redistribuire echitabilă, nu un obstacol în calea dezvoltării economice. De asemenea, Paun a avertizat că taxa pe stâlp va crea presiuni fiscale mari asupra companiilor, afectând în special marile contribuabili și, într-un final, va avea un impact negativ asupra investițiilor.
Potrivit lui Paun, măsura ar putea afecta capacitatea României de a se integra în rețelele internaționale de valoare, descurajând potențialii investitori și blocând oportunitățile pentru români. El a subliniat că taxa ar putea duce la o deteriorare a balanței comerciale, accentuând importurile de produse cu valoare adăugată mare și exporturile de resurse naturale.
Cristian Paun a mai menționat că reintroducerea acestei taxe coincide cu momentul în care România se apropie de exploatarea gazelor din Marea Neagră și a ridicat întrebări cu privire la motivele din spatele acestei măsuri fiscale, sugerând că ar putea exista interese ascunse care vizează menținerea economiei românești într-o stare de stagnare.