Zelenski îl critică pe Biden: „Trebuie să creadă mai mult în noi. Rușii râd de situația asta și îi vânează pe oameni”
Inapoi

Zelenski îl critică pe Biden: „Trebuie să creadă mai mult în noi. Rușii râd de situația asta și îi vânează pe oameni”

Postat pe 31 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 14 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Externe
Şovăiala preşedintelui Joe Biden de a aproba utilizarea armelor occidentale împotriva unor ţinte din Rusia le-a permis forţelor Kremlinului să râdă de Ucraina şi să-i poată „vâna” pe oameni, a acuzat preşedintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru The Guardian. Joi seară s-a aflat că, după o muncă de convingere de luni de zile, SUA au făcut un pas mic, dar simbolic, şi că, pentru prima dată, vor permite armatei de la Kiev să folosească unele arme de fabricaţie americană pentru a trage asupra teritoriului Rusiei, dar doar în zona de graniţă, pentru apărarea oraşului Harkov. Însă, în interviul acordat în The Guardian, Zelenski a precizat că Ucraina trebuie să poată folosi arme „puternice”, cu rază lungă de acţiune, care pot lovi ţinte în adâncimea teritoriului rusesc - o linie roşie pe care Casa Albă a refuzat să o ridice. SUA, a spus Zelenski, trebuie să „creadă mai mult în noi”. Fără această aprobare din partea americanilor, Zelenski a spus că şi alţi aliaţi ar putea continua să nu permită Ucrainei să folosească armele lor cu rază lungă de acţiune. „Credeţi-ne, trebuie să răspundem. Ei nu înţeleg nimic altceva decât forţa. Nu suntem nici prima şi nici ultima ţintă. Cred că este absolut ilogic să ai arme (occidentale) şi să vezi cum criminali, terorişti, ne ucid dinspre partea rusă. Cred că, uneori, ei râd de această situaţie. Pentru ei, este ca şi cum ar merge la vânătoare. Vânătoare de oameni. Ei înţeleg că noi îi putem vedea, dar nu putem ajunge la ei. Putin nu este nebun. El este periculos, ceea ce este mult mai înfricoşător”, a avertizat Zelenski vorbind despre Rusia. În interviul pentru The Guardian, liderul ucrainean a dezvăluit că i-a cerut fostului premier britanic Boris Johnson să facă lobby pe lângă Donald Trump în perioada premergătoare votului din Congresul american, din aprilie, pentru aprobarea ajutorului de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, la care republicanii de dreapta dură se opuneau. Zelenski a mai spus că noile arme americane încă nu au sosit în cantităţi suficiente pentru a echipa brigăzi ucrainene suplimentare în nord-est, unde Rusia avansează. El a spus că ar vrea să folosească arme cu rază lungă de acţiune, cum ar fi rachetele Storm Shadow fabricate în Marea Britanie, şi că, în ciuda relatărlor care susţin contrariul, Marea Britanie nu a dat „100% permisiunea” de a face acest lucru. În realitate, Downing Street îi aşteaptă pe americani, a sugerat Zelenski. „Am ridicat această problemă de două ori. Nu am primit nicio confirmare din partea lui (n.r. David Cameron, ministrul de Externe). O decizie finală a Marii Britanii şi a altor parteneri depinde de consens, poziţia de la Washington fiind crucială, a lăsat el să se înţeleagă. „Ştiţi cum funcţionează”, a spus Zelenski. Zece ţări şi-au manifestat sprijinul pentru eliminarea „liniilor roşii” în ceea ce priveşte folosirea armamentului occidental. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a indicat miercuri sprijinul, afirmând că Ucraina ar putea folosi rachete franceze cu rază lungă de acţiune Scalp împotriva siturilor militare ruseşti ostile. Biden este însă de mult timp îngrijorat de riscurile unui conflict nuclear direct cu Moscova. Preşedintele american va lipsi probabil şi de la summitul de pace care va avea loc luna viitoare în Elveţia, organizat de Ucraina. Întrebat dacă se simte dezamăgit de SUA şi de conducerea acesteia, Zelenski a răspuns: „Cred că trebuie să creadă mai mult în noi”. În ultima săptămână, Rusia a folosit bombe ghidate pentru a ucide cel puţin 25 de civili în Harkov. Cu toate acestea, Ucrainei nu i s-a permis să tragă în Rusia, a arătat Zelenski. De asemenea, nu a avut suficiente arme convenţionale pentru a echipa brigăzile de rezervă, care puteau fi desfăşurate pentru a-i împinge pe ruşi înapoi după asaltul lor în regiunea Harkov, ceea ce a deschis o nouă linie a frontului. „Nimeni nu acuză pe nimeni. Suntem acolo unde ne aflăm. Ne luptăm şi suntem în război, şi nu la început. De aceea, trebuie să găsim o cale de ieşire din situaţie în fiecare zi”, a precizat Zelenski. Zelenski a remarcat şi că ţările occidentale, care se bucură de pace, au „priorităţi diferite” şi, de înţeles, nu împărtăşesc sentimentul de urgenţă existenţială al Ucrainei. Dar „dialogul” pe care îl privilegiază în locul acţiunii ar putea fi frustrant pentru Kiev, a explicat preşedintele. „Pentru noi, timpul înseamnă viaţa noastră. Dacă nu cobori într-un minut (la un adăpost antiaerian), poţi fi mort. Prin urmare, atitudinea faţă de timp este complet diferită”, a arătat el. Pe de altă parte, Rusia „se mişcă mai repede” decât Occidentul în ceea ce priveşte fabricarea şi furnizarea de arme pentru forţele sale armate. Zelenski a comparat Ucraina cu o navă - „nu una care se scufundă”, dar care trebuie să ajungă la destinaţie „în mod corect” şi întreagă, salvând „cât mai multe vieţi posibile”. El a vorbit, de asemenea, despre preţul emoţional şi personal pe care războiul îl are asupra oamenilor din ţara sa. „Nu ştii ce este războiul până când nu ajunge în casa ta, pe strada ta, la un prieten de-ai tăi, la cineva cu care ai studiat sau la cineva pe care îl iubeşti. Până când nu ai asta, războiul este undeva departe”, a spus el. În condiţiile în care nu se întrevede un sfârşit al războiului, Zelenski a declarat că negocierile cu Rusia sunt nerealiste. El a spus că un acord de pace ar fi o „capcană”, deoarece Putin ar încălca orice acord şi „nu poate fi crezut”. Preşedintele Rusiei a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 deoarece Occidentul a răspuns slab la anexarea Crimeei şi la preluarea unor părţi din estul Ucrainei în 2014, a explicat Zelenski. Rusia insistă că Ucraina trebuie să accepte noile realităţi teritoriale. Dar Zelenski avertizeză că Moscova va exploata orice pauză în lupte pentru a-şi „întări muşchii pe câmpul de luptă” şi va lovi din nou, mai devreme sau mai târziu. Conflictul din Ucraina este similar celui de-al Doilea Război Mondial, deşi la o scară mai mică, din cauza „ideologiei fascismului rusesc”, a spus Zelenski, în replică la retorica rusă care vorbeşte despre nazismul conducerii de la Kiev. „Metodologia” brutală a lui Putin a fost aceeaşi ca în Germania nazistă, a afirmat liderul ucrainean. Aceasta a inclus „execuţii în masă, gropi comune şi violuri”. Soldaţii ruşi au folosit chiar „aceleaşi rute” ca armata lui Hitler în campania lor de a cuceri Kievul şi de a domina ţara, a menţionat Zelenski. Dacă Rusia ar câştiga în Ucraina, Putin ar căuta să remodeleze şi mai mult graniţele Europei prin atacarea altor naţiuni, a avertizat Zelenski. „Acesta este adevăratul Al Treilea Război Mondial”, a subliniat el. Există puţine perspective ca cel mai mare război din Europa de după 1945 să se încheie în curând. Zelenski a dezvăluit că citeşte cărţi despre istoria secolului al XX-lea, câteva pagini înainte de culcare, care explorează „mentalităţile” unor figuri ale Războiului Rece, precum Winston Churchill şi Iosif Stalin, şi relaţiile dintre cele două superputeri, plus Cuba. Zelenski a fost ales în 2019. Alegerile care ar fi trebuit să aibă loc luna aceasta au fost amânate din cauza conflictului. Are el, la vârsta de 46 de ani, rezistenţa necesară pentru a continua? a fost întrebat preşedintele ucrainean. El a declarat că, atunci când a devenit preşedinte, a promis că va fi alături de popor „până la sfârşit” şi că va apăra Constituţia. Prin urmare, ar fi nedrept să arate vreo slăbiciune, a explicat el. „Pur şi simplu nu am dreptul. Aş fi nedemn. Aş fi un mincinos. Şi cu siguranţă nu aş vrea să fiu un mincinos, mai ales pentru copiii mei”, a punctat el.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din alba

-
-

21:58

Teren de sport acoperit și clădire de vestiare, la Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” din Sebeș. Licitație, în SEAP

Teren de sport acoperit și clădire de vestiare, la Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” din Sebeș. Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului (SPAP) Sebeș a lansat pe 23 iunie, în platforma SEAP, o licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul „Acoperire teren de sport (cu nocturnă), realizare vestiare și împrejmuire – Școala Gimnazială Mihail Kogălniceanu”. Valoarea totală estimată a contractului este de 2.879.087,08 lei, fără TVA. Potrivit documentației, în prezent, orele
Image Description

20:30

Proiectele de autostrăzi și cale ferată prioritare, pentru perioada 2025-2028. Măsuri din programul de guvernare

Program de guvernare: în domeniul transporturi și infrastructură, Guvernul Bolojan intenționează să prioritizeze investițiile și să accelereze cele finanțate. Printre măsurile prevăzute se numără: prioritizarea contractelor CNAIR și sistarea semnării de noi contracte; reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordine și reforma acestora; creșterea valorii rovinietei; liberalizarea transportului județean; sediu fiscal în România pentru companiile aeriene (condiționat de cadrul legislativ european) sau, ca soluție alternativă, introducerea unei taxe fixe pe fiecare
Image Description

20:18

Program de guvernare: școală de la 8 la 17. Orar extins pentru elevi și burse redimensionate. Măsuri propuse

Program de guvernare: unele dintre propuneri pentru Educație se referă la pilotarea și generalizarea programului ”Școală de la 8 la 17”. Este vorba despre dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”. ”Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la
Image Description

19:56

Proiect pentru extinderea și modernizarea Școlii Gimnaziale Micești. Sunt propuse săli de clasă noi și un laborator de informatică

Proiect pentru extinderea și modernizarea Școlii Gimnaziale din Micești. Primăria Alba Iulia vrea să extindă și să modernizeze Școala Gimnazială din cartierul Micești. Proiectul vizează, printre altele, amenajarea a cinci săli de clasă noi, a unui laborator de informatică și a unor spații auxiliare. Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de votat, în ședința din 24 iunie, un proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului „Demolare corp C2 și extindere
Image Description

19:47

VIDEO Profesorul Mircea Miclea, despre politică și educație: ”Puterea minte, tehnologia prostește”. Cum ieșim din criză?

Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, originar din Alba, spune că există o disonanță între ceea ce se întâmplă la decidenții politici, versus ceea ce se întâmplă în mintea oamenilor. Acesta vorbește despre importanța competențelor și a responsabilității. Mircea Miclea a dezvăluit, în podcastul ”Contraste” al jurnalistului Florin Danciu, opinia sa despre situația actuală din politică și educație.
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
alba WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Ion Ionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul alba
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete