Relațiile țărilor arabe cu Israelul în contextul conflictului Israel-Hamas

Unele state arabe mențin relații strânse cu Israelul, în timp ce altele găzduiesc grupări susținute de Iran care se opun Statelor Unite și Israelului, făcând parte din așa-numita „axă a rezistenței”. În această dinamică, fiecare țară își poziționează interesele în raport cu războiul dintre Israel și Hamas și potențiala extindere a conflictului în Liban, unde Hezbollah continuă lansările de drone și rachete.

În Iordania, o cincime dintre locuitori, inclusiv regina țării, au origini palestiniene. Problema înființării unui stat palestinian și obținerea drepturilor egale sunt subiecte extrem de sensibile pentru mulți dintre localnici, conform unei analize realizate de Deutsche Welle. Deși liderii iordanieni discută frecvent despre aceste teme, relațiile țării cu Israel și SUA sunt mai strânse decât realizează mulți cetățeni, afirmă experții. Iordania a semnat în secret un acord de pace cu Israel în 1994 și un acord militar de cooperare cu SUA în 2021, care permite forțelor americane utilizarea teritoriului și spațiului aerian iordanian. În aprilie acest an, Iordania a collabarat cu Israelul pentru a intercepta rachete lansate de Iran, o acțiune privită de mulți iordanieni ca o trădare.

Libanul, în schimb, nu mai are un guvern ales democratic din 2020 și este afectat de o gravă criză economică. Structura guvernamentală anterioară era alcătuită din reprezentanți ai diverselor grupuri etnice și religioase. Hezbollah, având o aripă militară considerată teroristă de SUA și de unele țări europene, are o influență semnificativă, și, deși mulți politicieni libanezi nu doresc un conflict cu Israelul, nu au control asupra acestui grup, care colaborează strâns cu Iranul.

Din 1948, Siria se consideră în conflict cu Israel, însă confruntările recente au un caracter mai degrabă simbolic. Dictatorul sirian Bashar al-Assad se bazează pe suportul iranian, având mai multe miliții pro-Iran pe teritoriul său. În urma atacurilor Hamas de pe 7 octombrie, Israel a intensificat atacurile asupra țintelor iraniene din Siria, înregistrând chiar eliminarea unui comandant iranian într-un atac asupra consulatului Iranului din Damasc.

Irakul adăpostește grupări militante parte a „axei de rezistență” care au efectuat atacuri asupra bazei militare americane și au încercat să lovească Israelul, însă guvernul irakian preferă să tolereze prezența acestora. Potrivit cercetătorului Marsin al-Shamary, Irak a susținut mereu cauza palestiniană, iar poziția sa nu este dictată de alianța cu Iranul.

Yemen este divizat între guvernul recunoscut internațional și gruparea Houthi, care nu recunoaște Israelul. Arabia Saudita, care a condus o coaliție împotriva Houthi, beneficiază acum de o situație mai calmă după semnarea unei încetări a focului în 2022. Rebelii Houthi își manifestă sprijinul pentru Hamas și se opun prezenței americane în regiune, lansând rachete și impunând blocaje în Marea Roșie în suportul Hamas.

În acest context, monarhiile din Golful Persic aplică o abordare mai pragmatică, având ca prioritate combaterea influenței Iranului. EAU și Bahrain au stabilit relații diplomatice cu Israelul în 2020 prin Acordurile Abraham. Deși Arabia Saudită părea să urmeze același drum, recentele atacuri ale Hamas au complicat procesul. În fine, Qatar a acționat ca intermediar, stabilind relații economice cu Israelul și având o influență majoră în negocierile de încetare a focului, în ciuda lipsei formalizării legăturilor diplomatice.