Proiectele PNRR care nu au ordin de începere a lucrărilor ar putea fi suspendate. Un proiect de Ordonanță de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR, respectiv ce se întâmplă cu proiectele care nu vor mai fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, a fost discutat joi, în primă lectură, în ședința de Guvern. Actul normativ prevede, printre altele, suspendarea proiectelor care nu au ordin de începere a lucrărilor, scrie Agerpres. „Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a declarat, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit ministrului, Ordonanța de urgență spune că se va renunța la proiectele pentru care încă nu există ordin de începere a lucrărilor, acestea „vor fi suspendate”, pentru ca resursele să se concentreze pe proiectele mai avansate. „Proiectele care sunt între 0% și 30% ca progres fizic, aceste proiecte, evident, sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate, deci asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare și pentru care trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care îi avem în 2025 și 2026. În sfârșit, proiectele care sunt peste 30%, deci deja cu șantiere, cu lucrări avansate, pe aceste proiecte le vom finaliza și ele devin prioritare pentru găsirea surselor alternative de finanțare și în general să putem să securizăm implementarea lor de succes’, a explicat Pîslaru. El a subliniat că în acest fel se face ordine pentru ca resursele să fie concentrate pe ceea ce este fezabil să se facă într-un an de zile, astfel încât să se poată, ‘în aceste constrângeri bugetare pe care le avem’ să fie finalizate proiectele. „Nu este nimic altceva decât un lucru care să ne permită în sfârșit să vedem rezultate concrete ale acestor investiții, urmând ca celelalte studii de fezabilitate sau proiecte tehnice pentru cele pentru care n-au început lucrări, sau proiecte care sunt într-un stadiu incipient, să poată să fie poate ulterior continuate pe alte surse de finanțare – coeziune și evident fazare pentru programarea viitoare pe fonduri europene. Deci nu se pune problema că ele vor fi complet abandonate, ci doar faptul că în constrângerile pe care le avem acum este important să ne facem ordine și să ne concentrăm pe cele care se pot implementa imediat”, a punctat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.