Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat marți ordonanța de Guvern privind proiectele din fonduri PNRR. Acesta susține că va fi un exercițiu de mobilizare națională și un model de transparență. Potrivit ministrului, noul Guvern a găsit un PNRR aflat în renegociere cu lucruri care nu erau clare și cu o supracontractare de la 27,5 miliarde de euro la 47,4 miliarde de euro. Ordonanța are drept scop „buna gospodărire a banului public, eficientizarea folosirii fondurilor europene și transparentizarea”. Aceasta urmează renegocierii accelerate a PNRR, a declarat Dragoș Pîslaru. El a arătat principiile în baza cărora a fost realizată ordonanța de guvern. „Unde nu ai contractat până acum nu are rost să mai contractezi, acolo unde ai contractat dar nu ai făcut nimic acele contracte ar trebui denunțate unilateral și închise. Acolo unde am făcut niște studii dar nu s-au început lucrările ar trebuie să ne oprim și să nu cheltuim bani pentru proiectele care nu se pot termina până pe 31 august 2026. Dacă lucrările tale sunt sub 30% progres fizic al obiectului de investiții, evident există un risc fundamental să nu se termine, suspendăm acele proiecte”, a spus Pîslaru, potrivit Mediafax. Ordonanța definește lucrurile care vor rămâne în PNRR. Fiecare minister va avea un termen de 15 zile ca să anunțe ce proiecte pot să termine până la finalul verii viitoare. Concret, experții ministerelor vor prezenta date precise despre proiecte astfel încât să scadă riscurile asociate implementării „Astfel pentru fiecare minister vom avea lista cu proiectele care intră în anvelopa financiară”, a explicat Pîslaru. Ministrul a mai arătat că astfel „vom avea transparență” deoarece cu informațiile astfel obținute se va face un „tabel de bord” care va fi public. Va fi un exercițiu de mobilizare națională, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Guvernul României a aprobat astăzi Ordonanța de urgență privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea și monitorizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programele naționale de investiții. Noul act normativ introduce un mecanism riguros pentru clarificarea și transparentizarea proiectelor finanțate din PNRR sau din alte programe naționale de investiții. Practic, România intră într-o etapă de selecție și prioritizare a investițiilor, pentru a evita riscuri fiscale și pentru a asigura că resursele disponibile sunt concentrate către proiectele cu șanse reale de finalizare. „În această ordonanță de urgență avem, pentru prima dată, o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiecare minister trebuie să transmită lista proiectelor cu progres sub 30%, dar care pot fi finalizate la timp, cu toate detaliile necesare: costul total, componenta nerambursabilă, TVA, graficul lucrărilor până la 31 august 2026, riscurile de neimplementare și modul în care îndeplinesc jaloanele și țintele asumate. Este ultima ocazie pentru ministere să spună ce proiecte vor să păstreze în PNRR, pentru ca pe acestea să ne concentrăm. Vom avea, în premieră, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în envelopele financiare și, în final, un tablou de bord public în luna septembrie, astfel încât oricine să poată vedea ce proiecte vor continua. Această ordonanță de urgență este un pas înainte pentru transparență și pentru buna gestionare a banului public. Stabilim clar câți bani au rămas disponibili împreună cu Comisia Europeană, iar pe baza acestor fonduri vom selecta proiectele viabile, astfel încât cele 28,5 miliarde de euro angajate prin PNRR să fie implementate. (..) În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanțare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investițiile utile să nu fie pierdute. Este important de precizat că nu reziliem contracte de lucrări și nu închidem șantiere – ceea ce facem este să stabilim sursa corectă de finanțare pentru fiecare proiect. Urmează și o nouă ordonanță de urgență, prin care vom clarifica fluxurile financiare, inclusiv pentru proiectele autorităților locale și pentru crearea unei rezerve de proiecte pentru PNRR”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE. Totodată, această ordonanța instituie un mecanism de excepție pentru proiectele care trebuie accelerate, astfel încât România să îndeplinească jaloanele convenite cu Comisia Europeană, și interzice utilizarea fondurilor PNRR pentru investițiile semnalate ca fiind în neconformitate cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice. În ceea ce privește programele naționale de investiții – PNDL 1 și 2, „Anghel Saligny”, dar și alte programe gestionate de Compania Națională de Investiții –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente și atribuirea de noi contracte. Așadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naționale de investiții în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021. Prin aceste reglementări, Guvernul se angajează că investițiile publice nu vor mai fi gestionate automat, ci pe baza unor criterii de maturitate și sustenabilitate. Obiectivul principal este protejarea echilibrelor macroeconomice și concentrarea resurselor pe proiectele care pot fi finalizate la timp și care aduc rezultate concrete pentru economie și societate.