Proiect pentru conservarea și restaurarea Bisericii monument-istoric „Adormirea Maicii Domnului din Zlatna”. Lăcașul de cult reprezintă un exemplu rar de biserică românească zidită în stil gotic în prima jumătate a secolului al XV-lea. Primăria Zlatna a lansat pe 18 iunie, în platforma SEAP, o licitație pentru servicii de proiectare pentru obiectivul de investiții „Conservare-restaurare Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Valoarea totală a contractului este estimată la 692.380,97 de lei, fără TVA. Proiectul este finanțat prin PR – Program Regional 2021-2027 – Programul Regional Centru. Potrivit documentației, restaurarea şi conservarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Zlatna va contribui la salvarea unei valori de patrimoniu, la creșterea atractivităţii și a calității spaţiului urban, la punerea în valoare a patrimoniului istoric și cultural și la integrarea monumentului în circuitul turistic al orașului Zlatna și a zonei. Biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de pe raza orașului Zlatna este poziționată pe o porţiune terasată de la poalele Măgurii Dudașului, în dreapta drumului național DN 74 care duce spre Abrud, dinspre Alba Iulia. Terenul pe care se intervine prin acest proiect are o formă poligonală și o suprafaţă totală de 11.473 mp şi este proprietatea Parohiei Ortodoxe Zlatna II. Suprafaţa construită la sol a bisericii este de 269 mp și suprafaţa construită desfășurată este de 411,50 mp. Accesul la biserică se face pietonal și auto din strada Horea, sau pietonal din strada Tudor Vladimirescu. La nord, lăcașul de cult se învecinează cu biserica Parohiei Ortodoxe Zlatna I, la est cu proprietăţi private, la sud amplasamentul este delimitat de strada Tudor Vladimirescu, iar la vest de strada Horea și spații verzi aparținând domeniului public. Biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este monument istoric de categoria A, înregistrată în LMI 2015 la poz.649 cu codul LMI AB-lI-m-A-00400 și se învecinează la nord cu Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” și „Nașterea Maicii Domnului”, înregistrat în LMI 2015 la poz.650 cu codul LMI AB-ll-m-B-00399. La nord de biserică, se află în prezent o construcție anexă (C2), cu funcțiunea de Pridvor al Capelei mortuare, având dimensiunile în plan de 6 x 4,60 metri și suprafața de 28 mp. Ea este o constructie realizată cu structura și închiderile din lemn, șarpantă din lemn în 2 ape și învelitoare din onduline. Construcţia a fost construită în anul 1995. Prin proiectul propus se va interveni asupra construcţiei C1 – Biserica, pentru conservarea-restaurarea şi punerea în valoare a acesteia. Construcţia anexă C2 – Pridvor se va reabilita folosind materiale durabile si va păstra funcțiunea de pridvor al capelei, dar va fi amenajată și pentru a include centrala termică ce va produce agent termic pentru biserică. Biserica este un exemplu rar de biserică românească zidită în stil gotic în prima jumătate a secolului al XV – lea, probabil 1424, de către Stanislav Hgavoru. Biserica prezintă modificări baroce în 1696 şi 1744 (probabil adăugarea altarului nou) şi picturi interioare din secolele XV, XVIII, realizate în stil bizantin. Pictura interioară din diverse epoci a fost restaurată între anii 1993-1998 de pictor Nicolae Sava. În ultima sută de ani, biserica a suferit o suită de intervenţii succesive, mai mult sau mai puţin inspirate. O renovare a avut loc în 1908, apoi în 1929 acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de ţiglă. În 1937 a fost renovat exteriorul și s-au efectuat picturi noi în biserică, context în care au fost scoase la iveală și curățate o serie de picturi vechi, documentate de Virgil Vătășianu. Noi intervenţii asupra interiorului au avut loc în 1945. În 1966-1967 exteriorul a fost tencuit, iar în 1975-1976 s-a vopsit turnul și s-au înlocuit jgheaburile și burlanele, operaţiuni ce s-au repetat în 1987. Intervenţiile recente au avut însă cel mai mare impact. Astfel, în 1993-1998, a avut loc o renovare masivă: s-a refăcut pictura din interior, au fost puse în valoare unele elemente (portalul sudic, ferestrele tâmplei), s-au introdus sisteme de apă potabilă și gaz metan. Intervențiile au fost însă agresive, elemente ale vechilor picturi fiind acoperite sau completate de artiștii contemporani. Printre piesele dispărute se numără dedicaţiile din 1858 și 1908 de pe lintelul portalului sudic și de pe luneta celui nordic. Numai rareori a fost efectuată și o documentare a acestor demersuri și modificări. În prezent biserica se prezintă tencuită într-un galben tipic gusturilor contemporane și cu cvasi-totalitatea interiorului strident decorată în manieră modern ortodoxă, oferind totuși o imagine de epocă destul de viabilă, cu excepţia notabilă a faptului că ancadramentele de la portaluri și ferestre au fost pictate în brun. Infiltrațiile au dus însă la o degradare treptată a tencuielilor ca si folosirea cimentului la mortarul utilizat la tencuielile exterioare. Biserica de zid are un plan cu o structură longitudinală, cu succesiunea rituală de spaţii – pronaos, naos, altar decroşat. Avem o navă dreptunghiulară, despărțită de un cor pătrat printr-un arc de triumf şi absida altarului actual aproape un pătrat, adăugată într-o etapă ulterioară. Avem acum şi două capele dreptunghiulare adosate navei pe nord şi sud, posibil bucăţi remodelate ale unor nave laterale dintr-o etapă veche, de bazilică romanică cu nave laterale. Ansamblul din zidărie se completează cu un turn clopotniţă înalt de 31 metri, din zidărie de piatră, suprapus peste intrare, pe latura de vest a bisericii.