Patru din zece dintre români sunt convinși că 5G-ul dăunează sănătății, potrivit unui studiu. Tehnologia 5G a stârnit controverse în rândul multor români, îngrijorați că antenele ar putea afecta sănătatea. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a precizat că antenele 5G respectă aceleași norme ca tehnologiile anterioare și nu există dovezi științifice privind pericolul pentru populație. „Rețelele 2G, 3G și 4G au fost instalate cu respectarea acelorași reguli privind protecția populației, iar 5G nu va face excepție. Mai mult, undele radio care stau la baza comunicațiilor electronice nu au proprietăți ionizante”, se arată pe site-ul ANCOM. Potrivit ANCOM, 5G este cea de-a cincea generație de tehnologie pentru comunicațiile mobile. Este în prezent cea mai nouă astfel de tehnologie standardizată internațional, lansată începând din a doua jumătate a anului 2018 în unele state ale lumii și preconizată să devină tehnologia dominantă în comunicațiile mobile mondiale în anul 2025. În esență, 5G aduce viteze mai mari pentru transmisiile de date, posibilitatea conectării mai multor dispozitive decât în prezent, dar și răspuns instantaneu al dispozitivelor la instrucțiuni. De exemplu, dacă în 4G viteza medie de descărcare (download) este de aprox. 30 Mbps iar viteza maximă de aprox. 90 Mbps, vitezele medii așteptate de la 5G sunt cuprinse între 130 – 240 Mbps, cu viteze maxime de peste 1 Gbps. Potrivit ANCOM, îngrijorări cu privire la introducerea unei noi tehnologii în societate au existat și în trecut, fie că ne referim la transportul pe calea ferată ori cu automobilul, la invenția becului, la apariția cuptorului cu microunde sau la introducerea tehnologiei 3G, iar 5G nu face nicio excepție. Aceasta se datorează faptului că în timp ce unii oameni primesc schimbările sau noutatea cu brațele deschise, alții pot fi mai sceptici în această privință. În Uniunea Europeană, limitele expunerii populației generale la radiațiile câmpului electromagnetic sunt de 50 de ori mai mici decât nivelurile la care pot fi observate efecte adverse, susține Comisia Europeană. „În ciuda multitudinii de studii din ultimele două sau trei decenii cu privire la efectele asupra sănătății ale telefoanelor mobile, nu există nicio indicație a unui risc crescut pentru sănătate la expunerea la câmpuri electromagnetice, sub nivelurile de protecție specificate de organismele internaționale. Nu există dovezi că nivelurile de câmp electromagnetic din rețelele mobile existente (2G, 3G și 4G) prezintă riscuri pentru sănătate, cu condiția ca administrațiile să impună respectarea limitelor de expunere stabilite de organismele internaționale. Nu există o bază științifică a vreunei relații între transmiterea coronavirusului și 4G sau 5G sau orice alte unde electromagnetice” susține Uniunea Internațională pentru Telecomunicații. Limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care sunt recomandate în prezent la nivel internațional și la nivelul UE au fost clasificate de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății la nivelul al treilea la o scară de cinci niveluri de risc, ca fiind „posibil cancerigene”. Aceasta plasează o astfel de expunere în aceeași categorie – „posibil cancerigenă”, ca și legumele murate. Acest lucru înseamnă că sunt considerate mai puțin riscante decât consumul de carne roșie, munca în schimbul de noapte sau consumul de cafea fierbinte, care sunt încadrate la al doilea nivel și evaluate ca fiind „probabil cancerigene” și chiar mai puțin riscante decât poluarea aerului, praful de lemn sau băuturile alcoolice, care, fiind la primul nivel, intră în categoria , susține Comisia Europeană. ANCOM monitorizează permanent intensitatea câmpului electromagnetic generat de stațiile (antenele) de emisie utilizate pentru furnizarea serviciilor radio-TV şi de telefonie mobilă (inclusiv 2G, 3G, 4G, 5G) sau de către alte stații de radiocomunicații utilizate pentru furnizarea altor tipuri de servicii de comunicații electronice. Aceste măsurători au un istoric de peste un deceniu, și, în nicio ocazie, nu au fost observate depășiri ale limitelor impuse prin legislație. Pe de o parte, ANCOM măsoară intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul a 200 de stații de monitorizare de bandă largă amplasați în București și alte 140 localități din țară, în exterior, în spațiile publice în vecinătatea cărora există multiple surse de emisii radio. Rezultatele acestor măsurători sunt afișate sub formă de hartă care oferă și detalii cu privire la locul, perioada și nivelul măsurat al intensității câmpului electromagnetic, nivel exprimat în valoare absolută, dar și în procente față de nivelurile reglementate maxim permise. Pe de altă parte, ANCOM măsoară intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul sistemului mobil de monitorizare a spectrului radio, rezultatele acestora fiind disponibile pe monitor-emf.ro. Măsurătorile cuprinse în hartă au fost realizate de ANCOM respectând recomandarea ECC (02)04 privind metodele de măsurare a radiațiilor electromagnetice neionizante, fiind realizate cu echipamente mobile, în exterior, în spații publice, cu antena de măsură aflată la o înălțime de 1,5 m față de sol, rezultatele fiind mediate pe intervale de 6 minute și comparate cu nivelurile de referință specificate în Ordinul ministrului Sănătății nr. 1193/2006. Acest tip de monitorizare se efectuează după un plan anual, în care pot fi introduse, în anumite limite, și unele locuri, exclusiv publice, menționate de către persoanele care fac solicitări de măsurare a intensității câmpului electromagnetic. Din anul 2012, de când aceste măsurători sunt publicate pe platforma monitor-emf.ro, ANCOM a efectuat astfel de măsurători în aproape 30.000 de puncte de măsură.