Flavius Taflan, absolvent al Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, a fost desemnat șeful promoției 2025 „Regina Maria – 150”, cu o medie generală de 9,88. Flavius a încheiat clasele IX–XII cu media 9,97, iar la examenul de Bacalaureat a obținut media 9,71. A fost admis cu media 10 la specializarea Calculatoare din cadrul Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I” din București. Pe tot parcursul liceului, Flavius s-a remarcat prin inteligență, perseverență și modestie, fiind un exemplu pentru colegii săi. A obținut media 10 la finalul claselor a X-a, a XI-a și a XII-a, și a fost olimpic la limba franceză, participând totodată la numeroase concursuri și proiecte extracurriculare. Reprezentanții Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia l-au desscris, într-o postare pe Facebook, drept un elev echilibrat, cu o atitudine responsabilă, o dorință constantă de autodepășire și un profund respect pentru educație. În plus, a fost întotdeauna un coleg de încredere, dispus să ofere sprijin și încurajare celor din jur. La finalul liceului, Flavius privește înapoi cu recunoștință și maturitate, conștient de provocările și valorile care definesc parcursul unui elev militar, menționând că datorită acestor patru ani de liceu a reușit să se descopere. „Scriu aceste rânduri cu sufletul plin de recunoștință, cu gândul la tot ce a însemnat pentru mine Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” – locul unde am crescut, m-am descoperit, am învățat să fiu un om al caracterului, al responsabilității, al echilibrului. Patru ani aici mi-au schimbat viața. Și nu o spun cu ușurință – o spun cu emoția unui început și cu maturitatea unui final. Am venit aici timid, cu visuri mari, dar cu pași mici. Am învățat ce înseamnă rigoarea, disciplina, camaraderia, sacrificiul. Am învățat că a fi elev militar nu înseamnă doar să porți o uniformă impecabilă sau să respecți un program strict, ci să înveți să te ridici când e greu, să lupți pentru fiecare vis și să nu cedezi niciodată în fața efortului. Acești ani m-au ars, m-au șlefuit și m-au învățat că nimic cu adevărat valoros nu se câștigă ușor. Dar și că tot ce e câștigat prin trudă, caracter și har…rămâne în tine pentru totdeauna. În calitate de șef de promoție și proaspăt admis la prima mea opțiune, specializarea Calculatoare din cadrul Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I” din București, doresc să adresez, din inimă, cele mai sincere mulțumiri tuturor cadrelor didactice și militare ale colegiului nostru. V-ați dedicat cu răbdare, cu pasiune și cu un simț profund al datoriei misiunii de a ne forma nu doar ca elevi, ci și ca tineri demni, responsabili și pregătiți pentru provocările vieții și ale carierei militare. Le sunt profund recunoscător și părinților mei, cei care au fost mereu acolo, cu o vorbă bună, cu o rugăciune în tăcere, cu încrederea care m-a ridicat în zilele în care simțeam că nu mai pot. Fără ei, nu aș fi cine sunt azi. Vreau să îi mulțumesc în mod special doamnei diriginte, care a fost mai mult decât un profesor de matematică. A fost cea care ne-a înțeles, ne-a susținut în momentele grele și ne-a încurajat să mergem mai departe indiferent de obstacole. Colegilor mei din clasa a XII-a B le mulțumesc din suflet pentru fiecare moment în care am fost împreună. Am trecut prin multe, ne-am susținut necondiționat și am reușit să fim mai mult decât o simplă clasă. Am fost 12Best pentru că am știut să fim uniți, să avem încredere unii în alții și să ne ajutăm în orice situație. Un gând de recunoștință se îndreaptă către părintele nostru militar, care ne-a fost aproape în tăcere, dar cu o forță sufletească pe care am simțit-o mereu. Într-un loc unde rigoarea, programul și competiția pot adesea pune sufletul pe planul doi, dânsul a fost cel care ne-a reamintit, cu blândețe și răbdare, că formarea unui om adevărat începe dinlăuntru. Mulțumesc tuturor colegilor, cei care știu cum e să împărțim aceeași epuizare, aceeași presiune, aceeași dorință de a reuși. Împreună am construit amintiri, prietenii și lecții de viață care ne vor însoți mereu. Le adresez gânduri de apreciere și oamenilor care nu ies în față, dar fără de care nimic nu ar fi mers: personal medical, administrativ, auxiliar – oameni cu suflet mare, care au făcut ca lucrurile să funcționeze, fără aplauze, dar cu dăruire. Acum, când închei acest drum și pornesc spre Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”, simt că duc cu mine tot ce am trăit aici. Și pentru că vreau ca acest mesaj să fie și un drum deschis pentru cei care urmează, vă transmit câteva gânduri și vouă, celor care rămâneți. Dragi colegi care vă pregătiți să pășiți în clasa a XII-a: Urmează cel mai greu, dar și cel mai frumos an. Veți avea momente de presiune, stres, nesiguranță. Dar și revelații. Încercați să rămâneți ancorați, să nu pierdeți direcția, să aveți grijă de voi și de ceilalți. Rugați-vă. Lucrați cu sens, nu doar pentru note, ci pentru viitorul vostru. Nu uitați cine sunteți și de ce ați ajuns aici. Aveți tot ce vă trebuie. Doar să credeți și să nu cedați. Dragi colegi mai mici: Prețuiți fiecare zi. Nu căutați doar rezultatul, ci învățați din proces. Respectați-vă comandanții, ascultați-vă profesorii, susțineți-vă între voi. Nu judecați în grabă și nu vă pierdeți curajul. Și mai ales, nu vă pierdeți sufletul, pentru că un militar fără suflet este doar un executant, în timp ce un militar cu suflet este un slujitor al binelui. Vă încurajez să păstrați încrederea. Să mergeți drept. Și să nu uitați că forța adevărată vine de sus, de la Dumnezeu – dar se aprinde în inima celui care crede și muncește. Pentru mine, Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” rămâne, dincolo de orice diplomă sau grad obținut, o școală a vieții, a caracterului și a sufletului. Aici, credința și voința m-au ridicat din căderi, prietenia a prins rădăcini adânci, iar fiecare zi a contribuit, într-un fel sau altul, la omul care sunt azi. Este locul în care am devenit nu doar pregătit pentru un examen sau o carieră, ci pregătit pentru viață.