Ce este taxarea inversă generalizată și de ce este controversată
Se discută intens în ultima perioadă despre posibilitatea implementării taxării inverse generalizate, o măsură considerată de autorități ca fiind un instrument eficient pentru reducerea evaziunii fiscale în România. Potrivit acestora, această schimbare ar avea ca scop combaterea fraudelor și limitarea circulației banilor din TVA în rețelele fictive, mai ales în domenii cu risc ridicat.
Taxarea inversă reprezintă o metodă de simplificare a plății TVA, explică Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceasta presupune că, în loc ca plata TVA să se facă între furnizor și beneficiar, această responsabilitate este transferată beneficiarului. Astfel, beneficiarul va calcula și va deduce TVA-ul aferent, fără ca acesta să fie plătit direct furnizorului. Pentru aplicație, atât furnizorul, cât și beneficiarul trebuie să fie înregistrați în scopuri de TVA, conform articolului 316 din Codul Fiscal.
Pe factura emisă trebuie să fie menționată expres "taxare inversă", iar valoarea TVA-ului se calculează și se înregistrează de către beneficiar, atât ca taxă colectată, cât și ca deductibilă. Conform ANAF, înregistrarea contabilă se face utilizând conturile 4426 și 4427, iar această metodă face ca responsabilitatea pentru plata TVA către stat să fie transferată de la furnizor la beneficiar, pentru toate tranzacțiile interne.
Această măsură este contestată de mai mulți economiști, printre care și Mariana Vizoli, consultant fiscal și fost director în Ministerul Finanțelor. Conform acesteia, implementarea taxării inverse generalizate poate duce la scăderea veniturilor la buget. Într-un articol pentru HotNews, Vizoli explică că dacă TVA nu mai este colectată pe fiecare etapă a lanțului, ar putea exista situații în care TVA-ul colectat de la firmele care ajung în insolvență se pierde definitiv.
De asemenea, experiența României din 2007, când s-a aplicat taxarea inversă la importurile din afara UE, a arătat că măsura a avut efecte negative. Potrivit reprezentanților vamali, veniturile din TVA s-au redus rapid, deoarece multe importuri nu erau fiscalizate și TVA-ul nu ajungea la buget, fiind plimbat pe piața neagră. Alți specialiști consideră, totodată, că această măsură ar putea crește sarcina administrativă pentru beneficiari, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra mediului de afaceri din țară.
Potrivit publicației alba24.ro, aceste discuții continuă, iar opinia publică și sectorul economic sunt împărțite în privința eficienței și a riscurilor asociate taxării inverse generalizate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail