Ziua mondială fără tutun, marcată pe 31 mai, atrage atenția asupra pericolelor consumului de tutun și a efectelor sale devastatoare asupra sănătății. Potrivit www.who.int, această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 1987, iar prima comemorare a avut loc în 1988, la 40 de ani de la fondarea OMS. În același an, s-a schimbat data pentru 31 mai, pentru a evidenția mai bine cauzele și efectele luptei împotriva tutunului.
Ziua mondială fără tutun, marcată pe 31 mai, atrage atenția asupra pericolelor consumului de tutun și a efectelor sale devastatoare asupra sănătății. Potrivit www.who.int, această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 1987, iar prima comemorare a avut loc în 1988, la 40 de ani de la fondarea OMS. În același an, s-a schimbat data pentru 31 mai, pentru a evidenția mai bine cauzele și efectele luptei împotriva tutunului.
Conform unui comunicat recent, în 2025, tema zilei va fi „Produse strălucitoare. Intenții întunecate. Demascarea atractivității”. Acest slogan face apel la dezvăluirea strategiei industriei tutunului și nicotinei de a face produsele lor atrăgătoare, în ciuda pericolelor ascunse. Autoarele notează că industriile folosesc tactici insidioase pentru a atrage tineri și a-i păstra și pe cei existenți într-un ciclu de dependență, benefic pentru profitul lor.
Se estimează că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani consumă tutun la nivel mondial. În plus, în multe țări, utilizarea țigaretelor electronice depășește această practică în rândul adulților. Potrivit www.who.int, conținutul de marketing pentru țigări electronice, pliculețe cu nicotină și produsele de tutun încălzit a fost vizualizat de peste 3,4 miliarde de ori pe rețelele sociale. Aromele din aceste produse sunt un motiv principal pentru inițierea consumului, fiind citeate ca factor de atracție pentru tineri. În prezent, există în jur de 16.000 de arome unice, iar acestea fac parte din strategiile industriei pentru a crește atractivitatea produselor lor.
Expunerea la fumul de țigară, atât activă, cât și pasivă, are efecte grave asupra sănătății. La nivel global, peste 8 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza tutunului, iar 1,2 milioane de decese sunt provocate de alcool, fiind afectate de expunerea pasivă. La nivelul aparatului respirator, fumatul creează boli precum bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), o boală inflamatorie progresivă care poate duce la insuficiență respiratorie, afectare cardiacă și chiar deces. Conform www.who.int, BPOC se agravează odată cu timp și cantitatea de tutun fumată, iar renunțarea la fumat este esențială pentru încetinirea evoluției bolii.
Într-un comunicat de la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, se menționează că BPOC cauzează limitarea fluxului de aer și poate avea complicații precum insuficiență respiratorie, cord pulmonar cronic sau cancer pulmonar, mai ales dacă pacientul continuă să fie fumător. Conform www.who.int, eliminarea atractivității acestor produse prin reglementări mai stricte este vitală pentru protejarea sănătății actuale și viitoare a populației.
