Radu Popa: Când Sorin Grindeanu își exprimă îngrijorarea față de lipsa declarațiilor de avere și de intenție ale unui grup de lucru informal de la Guvern, te întrebi dacă nu cumva a uitat precedentul recent al deciziilor bugetare discreționare care au golit vistieria țării
Sorin Grindeanu a făcut luni acuzații grave în legătură cu posibile infracțiuni de trafic de influență la Guvern. Acesta susține că există un grup de lucru informal „de consilieri din privat”, „care face trafic de influență”. Grindeanu a subliniat și că va face plângere „dacă nu o să înceteze”. În acest context, fostul deputat de Dâmbovița, Radu Popa, subliniază că interimarul cârmuitor al PSD nu era atât de atent la detalii când colegii săi de partid goleau vistieria statului și direcționau discreționar peste 63 de miliarde de lei, din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția primului-ministru. „Sorin Grindeanu, autor de doctorate pe care nu le mai găsește niciun bibliotecar serios, e îngrijorat că Iancu Guda și alți specialiști au fost consultați de Dragoș Anastasiu pe reforma companiilor publice. Hmmm…. Dar când legalitatea e invocată selectiv apare imediat și amnezia funcției publice. Când Sorin Grindeanu își exprimă, cu o sobrietate de salon, îngrijorarea față de lipsa declarațiilor de avere și de intenție ale unui grup de lucru informal de la Guvern, te întrebi dacă nu cumva a uitat – sau poate a ales să ignore – precedentul recent al deciziilor bugetare discreționare care au golit vistieria țării. Sorin Grindeanu, altminteri un om al sistemului, a tăcut adânc și convenabil când, din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Prim-ministrului, s-au direcționat peste 63 de miliarde de lei, în afara oricărei logici bugetare transparente. N-a cerut atunci nici declarații de intenție, nici verificări privind accesul la informații clasificate. Banii publici curgeau, dar vigilența sa administrativă părea intrată în concediu. Astăzi, când un grup de oameni – poate puțin mai pregătiți decât el și cu un scop declarat reformator – vine să repare ceea ce ani de complicități și simulări au stricat, aflăm că problema e… lipsa formalismului. Nu conținutul, nu scopul, nu rezultatul. Ci că nu s-au completat hârtiile. Să ne înțelegem bine: România nu e o curte a boierilor deranjați că li se schimbă ștaiful de pe clanță. România este un stat care a fost vlăguit de decizii luate pe genunchi, în numele stabilității, dar în fapt pentru consolidarea unor privilegii și rețele. Când invoci legalitatea doar atunci când ți se încalcă teritoriul informal de influență, nu faci decât să arăți că nu legea te interesează, ci controlul asupra celor care încearcă să schimbe jocul. Iar când spui că „nu știi cine sunt” acei oameni, dar ești deja revoltat, înseamnă că nu transparența te preocupă, ci pierderea accesului la decizie. Aceasta nu este o pledoarie pentru opacitate. Ci o chemare la consecvență. Dacă ne îngrijorează astăzi lipsa declarațiilor de avere, atunci ar trebui să ne fi scandalizat ieri absența oricărei transparențe în cheltuirea banului public. 63 de miliarde! Altfel spus: nu poți invoca legalitatea doar când pierzi controlul asupra ei. România merită un stat serios, nu unul care joacă alba-neagra cu valorile publice”, scrie Radu Popa, pe pagina sa de socializare.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, spune că abuzurile în acordarea concediilor medicale nu sunt doar responsabilitatea medicilor, ci există o complicitate între doctori și pacienți. Șeful CNAS a subliniat că un concediu medical nu este doar o simplă hârtie, ci are în spate sume importante de bani. Bugetul pentru concedii medicale se ridică la peste 5 miliarde de lei anual, echivalentul întregului buget alocat medicinei
.
Poșta Română plătește pentru propriile timbre, produse chiar în tipografia sa, din cauza unui sistem birocratic întreținut de stat. Romfilatelia, compania care concepe designul timbrelor și le vinde ulterior către Poștă, a înregistrat pierderi record în anul 2024. Instituția care intermediază procesul rămâne cu 61 de angajați și un director plătit cu 4.500 de euro lunar. Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunță că actuala structură ar putea fi reorganizată, potrivit Digi24.
.
Poliția de Frontieră Română marchează miercuri, 24 iulie, 161 de ani de la înființare prin Ordonanța Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 1864. Alegerea acestei date este legata de unirea celor doua structuri graniceresti din Moldova si Tara Romaneasca de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza din data de 24 iulie 1864. Prin Înaltul Decret Domnesc numarul 893 din 24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza se prevedea organizarea grănicerilor din
.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția în legătură cu tentative de fraudă în numele Poliției de Frontieră și recomandă să nu fie furnizate informații personale. „Atenție – Tentative de fraudă în numele Poliției de Frontieră! Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unei campanii de apeluri telefonice frauduloase, în care cetățenii sunt contactați de pe numere necunoscute. Un mesaj preînregistrat, în limba engleză, susține că persoana apelată este
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.