Dorin Pavel, pionierul hidroenergeticii din România, om de seamă al Sebeșului
Dorin Pavel, considerat fondatorul hidroenergeticii românești, reprezintă o personalitate de referință pentru comunitatea academică din România, iar numele său a fost post-mortem inclus ca membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din țară, noteaza Alba24.ro.
Născut în Sebeș la 31 mai 1900, Dorin Pavel a urmat școala primară și gimnaziul german în orașul natal. A continuat studiile liceale în Orăștie și apoi la Brașov, unde a susținut examenul de Bacalaureat în 1918. Frământat de puterea uriașă a apelor, a ales să studieze ingineria electromecanică la Politehnica din Zurich, unde a obținut diploma în 1923 și titlul de doctor în 1925.
După revenirea în țară, el și-a dedicat aproape 40 de ani muncii pe șantiere și peste 50 de ani la catedră. La începutul carierei, a inventariat potențialul hidroenergetic al României și a elaborat planuri tehnice pentru nu mai puțin de 567 de uzine hidroelectrice pe toate râurile țării, analizând atât aspectele tehnice, cât și cele economice, conform informațiilor citate din lucrarea "Patrimoniu preindustrial și industrial în România", de Volker Wollmann.
Potrivit sursei mentionate, Dorin Pavel s-a remarcat încă din perioada interbelică, fiind angajat la Societatea pentru Alimentarea cu Energie Electrică (S.A.R.) "Electrica". În 1933, a elaborat "Planul general de amenajare a forțelor hidraulice ale României", o lucrare foarte importantă care cuprindea date despre centralele hidroenergetice din diferite zone ale țării. În perioada 1930-1934, a fost șef de exploatare la centrala de la Dobrești, apoi între 1934 și 1941 a fost director tehnic la Uzinele Comunale din București, unde a realizat salba de lacuri Buftea, Băneasa, Herăstrău și altele, efectuând primele încercări pe modele hidraulice în 1936.
Lucrarea "Arhitectura apelor" - publicată în 1976 și tipărită în doar 1.600 de exemplare, potrivit aceleiași surse - reflectă pasiunea sa pentru domeniul hidraulic și pentru natură. În plus, a publicat 22 de manuale și peste 150 de articole, totalizând peste 11.000 de pagini cu numeroase figuri și planșe, fiind considerat un pedagog dedicat și un mare teoretic.
Activitatea sa a inclus și participarea la dezvoltarea laboratorului academicianului Valcovici, la inițierea unui Compartiment de Hidraulică și la proiecte importante precum Cheile Crainicel și Cheile Zărnești, precum și contribuția la sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier.
Contribuțiile sale tehnice și didactice i-au adus numeroase premii, ordine și distincții, fiind adesea comparat cu stânca solidă pe care și-a construit succesul. Dorin Pavel a trecut în neființă pe 6 iulie 1979, la București, fiind înmormântat în Lancram, alături de familie și de strămoși, inclusiv de marele poet și filosof Lucian Blaga, unchiul său.
Pe lângă realizările profesionale, el a fost și un artist fin și un iubitor de natură, fiind recunoscut ca un adevărat arhitect al apelor. În 1995, i-a fost conferit post-mortem titlul de "Cetățean de onoare" al Municipiului Sebeș, iar o statuie în onoarea sa, realizată de Constantin Popovici, a fost amplasată în oraș, amintind de personalitatea sa remarcabilă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
