România are cea mai mică pondere de absolvenți de studii superioare din UE în segmentul 25-34 de ani, 23%, mult sub media Uniunii de 44%. Precizarea a fost făcută de Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. ”Se redeschid școlile. Peste emoții și festivități, cifrele despre educație rămân îngrijorătoare: de exemplu în segmentul 25-34 de ani, România are cea mai mică pondere de absolvenți de studii superioare din UE (23%), mult sub media Uniunii de 44%. Cu alte cuvinte, doar 1 din 4 tineri este absolvent de studii superioare. La polul opus, în Irlanda, aproape 2 din 3 au studii superioare (beneficiază și de un context economic aparte ce include un regim de taxare favorabil, ce atrage companii de tehnologie și, implicit, mulți absolvenți). În contrast, mulți tineri formați în România aleg să profeseze în alte state europene, poate unii chiar în Irlanda. Diaspora poate explica parțial procentul redus, alături de participarea mai mică în învățământul superior și de abandonul școlar”, a subliniat Cristian Popa, potrivit Agerpres. Potrivit acestuia, problema începe însă mai devreme. O mare parte a populației din mediul rural are posibilități limitate de a beneficia de educație. Aproximativ 42% dintre elevii români nu pricep ceea ce citesc, aproape 49% nu pot face conexiuni matematice și 44% nu înțeleg fundamentul științific al unor fenomene familiare. Cristian Popa menționează că sursa o reprezintă testele PISA din 2022, unde am fost penultimii din UE. În acest context, el afirmă că este greu să concurăm cu irlandezii cu astfel de cifre în CV. ”Iar înainte de a ‘judeca’ generația 25-34, merită să privim și către generația mea, 25-64 de ani, adică o mare parte din forța de muncă. Dacă 1 din 4 părea puțin, aici lucrurile stau chiar mai rău: doar 1 din 5 are studii superioare. În ecuația creșterii intră mereu trei ingrediente: oameni, capital, tehnologie. Așadar, creșterea ponderii studiilor superioare ajută, dar nu este suficientă. Capitalul și tehnologia cântăresc greu, iar o forță de muncă mai bine pregătită valorifică aceste investiții. În plus, cererea de competențe în UE se mută accelerat spre meserii cu valoare adăugată mare. Educația terțiară alimentează inovația, productivitatea și creșterea. Există o corelație clară între studii și venituri, însă o diplomă nu garantează, de una singură, venituri ridicate sau competitivitate”, scrie Cristian Popa. El menționează că ar fi de dorit, desigur, să fim ca Irlanda. Însă și Germania, spre exemplu, are o pondere a terțiarului sub media UE, dar excelează la productivitate, capital, exporturi și salarii.