Vasile Bănescu contrazice afirmațiile lui Călin Georgescu despre credință și rugăciune
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu

Vasile Bănescu contrazice afirmațiile lui Călin Georgescu despre credință și rugăciune
Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a fost recent desemnat membru al Consiliului Național al Audiovizualului. Acesta a avut o reacție fermă la unele dintre declarațiile făcute de Călin Georgescu, candidatul independent la Președinția României, cu privire la credință și rugăciune.
Într-un articol intitulat "Răzne sapiențiale de 'cler și popor' seducătoare", Bănescu aduce „răspunsuri ludic-minimaliste” la afirmațiile lui Georgescu, considerându-le eronate.
Georgescu a declarat că „rugăciunile din Carpați sunt cele mai puternice, fiind aproape de cer”, la care Bănescu a replicat că „rugăciunile oamenilor, indiferent de altitudine, ajung la Cerul care este pretutindeni la fel de aproape de om”.
Referitor la afirmația că „rugăciunea este cea mai pură formă de rezistență împotriva manipulării globale”, Bănescu a subliniat că rugăciunea este o formă de apărare împotriva atacurilor diavolului și nu reprezintă o luptă imaginară.
Georgescu a declarat, de asemenea, că „credința colectivă a românilor poate schimba cursul istoriei”, la care Bănescu a răspuns, afirmând că „creștinismul este personalist, nu colectivist”, subliniind că rugăciunea este o acțiune personală care îi schimbă doar pe indivizi.
Referitor la ideea că „România este un sanctuar care protejează esența umană de influențele externe”, Bănescu a afirmat că țara noastră are nevoie de ajutor extern pentru a face față provocărilor externe.
Georgescu a mai spus că „pădurile din Carpați sunt martorii eterni ai rădăcinilor spirituale ale umanității”, la care Bănescu a răspuns că pădurile nu au rolul de a reprezenta spiritualitatea omenirii.
Călin Georgescu a avansat și ideea că „rugăciunea este calea prin care putem schimba energia întunecată a lumii”, dar Bănescu a clarificat faptul că lumea creată de Dumnezeu nu poate fi străbătută de energii întunecate.
Alte declarații de-ale lui Georgescu, precum că „fiecare rugăciune făcută în România hrănește energiile universale ale luminii”, au primit răspunsuri asemănătoare din partea lui Bănescu, care a subliniat că rugăciunea ține de dialogul personal cu Dumnezeu și nu hrănește ceva ce depășește omul care se roagă.
Referitor la afirmația lui Georgescu că „Hristos a înviat pentru ca poporul român să devină un far al lumii”, Bănescu a sintetizat că, de fapt, Hristos a înviat pentru fiecare om în parte, nu doar pentru un singur popor.
Pe parcursul discuțiilor, Călin Georgescu a punctat că „fiecare român are în el o scânteie divină”, dar Bănescu a contrargumentat, afirmând că toți oamenii sunt creați de aceeași divinitate.
În final, Georgescu a propus că „neutralitatea este protecția divină împotriva influențelor malefice”, la care Bănescu a replicat că neutralitatea față de rău reprezintă o acceptare a acestuia.
Aceste discuții reflectă o dezbatere intensă asupra rolului credinței și spiritualității în societatea românească contemporană.