USR solicită transparență asupra execuției bugetare și economiei României
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu

USR solicită transparență asupra execuției bugetare și economiei României
Partidul Uniunea Salvați România (USR) a cerut publicarea imediată a execuției bugetare și a "datelor reale" care stau la baza bugetului pentru anul 2025. Această solicitare vine în contextul în care USR dorește să înțeleagă mai bine cum au fost cheltuiți banii în 2024 și care este situația economiei românești.
USR a subliniat necesitatea de a face publice informațiile referitoare la discuțiile dintre Guvern și reprezentanții Comisiei Europene privind reducerea deficitului bugetar. Partidul a formulat întrebări esențiale: "Unde suntem? Cum am ajuns aici? Și mai ales, ce facem de acum încolo?". Datoria externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele zece luni din 2024, ajungând la un total de 186 miliarde de euro. În plus, investițiile străine directe au scăzut, de la 5,9 miliarde de euro la 5,5 miliarde de euro, ceea ce ridică semne de întrebare asupra stabilității economice a țării.
Partidul a anunțat, printr-o postare pe Facebook, că pe 24 octombrie România a epuizat bugetul pe 2024, începând astfel să funcționeze exclusiv pe datorie. De asemenea, USR a evidențiat că anul acesta țara va plăti peste 37 de miliarde de lei doar pe dobânzi, bani care nu vor fi direcționați către spitale, școli sau infrastructură.
Catalin Drula, deputat și fost președinte al USR, a declarat că ultimele trei ani de guvernare a coaliției PSD-PNL au fost "mai răi pentru economie și finanțele țării decât pandemia". El a descris deficitul bugetar actual ca fiind "enorm" și a cerut asumarea responsabilității din partea guvernului condus de Marcel Ciolacu. Drula a insistat pe necesitatea discutării bugetului în Parlament cu "cifrele pe masă", subliniind că actualele date reflectă o situație defavorabilă.
În concluzie, USR se opune "carpelor de moment" și solicită reforme serioase, avertizând că ignorarea problemelor economice poate duce la o creștere a nemulțumirilor cetățenilor, care ar putea alimenta extremismul și izolaționismul în societate.