Ungaria devine lider în rezervele de aur în comparație cu România
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Ungaria devine lider în rezervele de aur în comparație cu România
La sfârșitul lunii septembrie 2023, Banca Națională a Ungariei a achiziționat 14,5 tone de aur, ceea ce marchează o premieră în istoria modernă, Ungaria depășind România în ceea ce privește rezervele de aur. Potrivit unei analize realizate de Tavex România, preluată de Agerpres, această mișcare plasează Ungaria alături de alte țări care și-au sporit rezervele de aur în ultimii trei ani, inclusiv Polonia, Turcia, Serbia, dar și mari economii precum China, India și Singapore.
Conform Băncii Naționale a României, rezervele oficiale de aur ale țării sunt de 103,6 tone, iar aproximativ 61 de tone (59%) din acestea sunt păstrate în seifurile Băncii Angliei. România se situează pe locul 39 la nivel mondial în ceea ce privește rezervele internaționale de aur și ocupă locul al șaselea în Europa de Est.
Specialiștii de la Tavex subliniază că deținerea de aur are un rol esențial în menținerea puterii de cumpărare a monedei, dar și ca un instrument de independență față de piețele financiare globale. Aurul reprezintă 12% din totalul rezervelor internaționale ale României, iar de la introducerea noului leu românesc în 2005, această pondere a fluctuat între 6,24% și 14,14%.
Datorită creșterii prețului aurului cu 25% în acest an, metalul prețios a obținut o cota parte mai mare în totalul rezervelor. De asemenea, recomandările Fondului Monetar Internațional sugerează că aurul ar trebui să constituie aproximativ 10% din rezervele internaționale ale unei țări, însă există variații semnificative între diferite state, de la 0% în cazul Canadei și Norvegiei, până la 75% în cazul unor țări ca Uzbekistan, Portugalia, SUA și Germania.
Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, a menționat că, în contextul datoriilor publice și private în creștere, raportul de 10–12% din rezervele internaționale format din aur ar putea fi insuficient pentru a acoperi creanțele asupra activelor financiare. De asemenea, Banca Națională a României nu a considerat necesară extinderea rezervelor de aur, ultima achiziție având loc în 2002, prioritatea BNR fiind stabilitatea cursului de schimb între leu și euro.
Motivațiile din spatele deținerii de rezerve internaționale de către băncile centrale includ asigurarea unui fond în caz de urgență, utilizarea activelor pentru implementarea politicii monetare și menținerea valorii monedei emise.
