Testarea vaccinurilor prin infectarea voluntarilor, o abordare controversată în cercetarea medicală
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Testarea vaccinurilor prin infectarea voluntarilor, o abordare controversată în cercetarea medicală
Testarea noilor tratamente și vaccinuri poate dura ani sau chiar zeci de ani pentru a obține datele necesare, ceea ce a determinat cercetătorii să utilizeze o metodă controversată: infectarea deliberată a unor voluntari cu virusuri, paraziți și bacterii potențial letale, conform unui raport BBC. Un grup de tineri adulți a acceptat să participe la un experiment medical la Institutul Jenner al Universității Oxford, în care vor fi expuși la țânțari infectați cu un parazit ce cauzează anual 600.000 de decese.
Deși studiul a avut loc în 2017, Institutul Jenner desfășoară astfel de experimente încă din 2001. Cercetătorii își propun ca vaccinul administrat voluntarilor să le ofere suficientă protecție împotriva parazitului care provoacă malaria. Aceste experimente sunt parte din studiile clinice privind infecțiile umane controlate, prin care un voluntar este expus în mod intenționat la agenți patogeni periculoși. Dacă expunerea la infecții pare riscantă, această metodă a câștigat popularitate în ultima vreme în cercetarea medicală.
Vaccinul R21, asociat cu aceste experimente, a demonstrat o eficiență de 80% în prevenirea malariei și a fost recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), devenind astfel al doilea vaccin din istorie pentru malaria. Primele doze din acest vaccin au fost administrate nou-născuților din Coasta de Fildeș și Sudanul de Sud, țări unde malaria provoacă mii de decese anual.
Cercetătorii continuă să caute modalități de a infecta voluntarii cu diverse boli, sperând să dezvolte vaccinuri și tratamente mai eficiente. Experimentele au utilizat deja patogeni cum ar fi Zika, tifosul și holera. Alte virusuri, ca hepatita C, sunt considerate pentru studii viitoare. În ultimele două decenii, Institutul Jenner estimează că aceste experimente au dus la crearea a cel puțin 12 vaccinuri.
În perioada 1980-2021, au fost desfășurate cel puțin 308 experimente în care participanții au fost expuși la patogeni vii. O parte din comunitatea științifică susține că beneficiile acestor studii justifică riscurile asumate de voluntari, atâta timp cât sunt realizate în condiții corespunzătoare. Totuși, există și temeri legate de viteza acestor experimente, considerându-se tabu în trecut.
Istoria cercetării medicale are momente întunecate, cum ar fi experimentele naziste care au infectat prizonieri cu tuberculoză sau studiile din Guatemala din anii '40, când 1.308 persoane au fost infectate cu sifilis. Aceste exemple au generat critici asupra ideii de a infecta oameni în mod intenționat. În ciuda acestor temeri, unii cercetători consideră că este mai bine să se afle efectele vaccinurilor într-un mediu controlat decât în zone cu resurse limitate.
Cercetarea tradițională poate necesita mulți ani pentru a dezvolta un vaccin eficient. Andrea Cox, profesor de medicină la Universitatea Johns Hopkins, consideră că studiile pe oameni aduc rezultate mai rapide și salvează vieți. Însă, unii oameni de știință sunt alarmați de riscurile etice în rândul experimentelor care implică boli fără tratamente.
Între 2021 și 2022, experimentarea cu virusul Zika a fost subiect de controverse, iar studii recente au inclus expunerea a 36 de persoane la Covid-19. Voluntarii implicați sunt recompensați financiar, iar un curier din Southampton a câștigat peste 14.000 de dolari pentru participarea la trei experimente.
Pe viitor, se estimează că astfel de studii vor continua să fie desfășurate, extinzând lista patogenilor la virusuri, bacterii și paraziți periculoși, fără tratamente disponibile. Daniel Sulmasy, director al Institutului de Etică Kennedy, sugerează că cercetarea medicală va continua să exploreze aceste limite în scopul îmbunătățirii sănătății publice globale.