Statul român ar putea fi despăgubit de guvernul olandez în urma furtului tezaurului dacic
Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan

Statul român ar putea fi despăgubit de guvernul olandez în urma furtului tezaurului dacic
România ar putea primi despăgubiri din partea executivului olandez pentru furtul tezaurului dacic, nu din partea companiei de asigurări implicate în polița muzeului Drents. Conform publicației RTV Drenthe, Ministerul olandez al Culturii a garantat o sumă de 30% din valoarea totală a asigurării încheiate între cele două muzee, ceea ce înseamnă că ar putea suporta daunele cauzate.
Guvernul olandez, reprezentat de Ministerul Educației, Culturii și Științei, garantează puțin peste 9 milioane de euro, echivalentul a 30% din valoarea totală asigurată. Astfel, în cazul furtului sau al deteriorării bunurilor, Olanda își asumă o parte din responsabilitate și va trebui să efectueze plățile necesare. Dacă coiful și brățările furate nu sunt recuperate, guvernul olandez ar putea fi nevoit să plătească daunele de aproximativ 5,8 milioane de euro.
Firma de asigurări care colaborează cu Muzeul Drents nu va fi responsabilă de plăți, conform informațiilor furnizate de RTV Drenthe. Aceasta va acoperi doar franciza, a cărei valoare nu a fost dezvăluită. Obiectele furate, inclusiv coiful de aur de la Cotofeni și cele trei brățări, sunt asigurate în total pentru 5,8 milioane de euro, parte dintr-o colecție de 673 de obiecte ce valorează peste 30 milioane de euro. Asigurarea muzeului va interveni doar în cazul în care daunele depășesc suma garantată de guvern.
Un raport recent al Corpului de Control al premierului a scos la lumină nereguli în gestionarea și securizarea patrimoniului național. Brățările dacice și coiful de la Cotofeni nu au fost evaluate de ani de zile, în ciuda cerințelor legale care impun aceste evaluări la fiecare 10 ani. Conform documentului, brățările nu au fost evaluate de peste 12 ani, iar coiful de peste 14 ani.
Raportul a evidențiat și că în contractul de colaborare dintre Muzeul de Istorie și Muzeul Drents nu ar fi fost inclus avizul consiliului de administrație, necesar pentru validarea acestei colaborări. De asemenea, s-a constatat că Muzeul Drents nu a beneficiat de pază umană 24 de ore din 24, iar Muzeul de Istorie nu a solicitat măsuri suplimentare de protecție pentru artefactele expuse.
În acest context, concluziile vor fi înaintate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a stabili care ar trebui să fie pașii următori. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat că în zilele următoare va propune o soluție temporară pentru conducerea Muzeului de Istorie din România.