Raportul parlamentar elvețian despre prăbușirea Credit Suisse
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Raportul parlamentar elvețian despre prăbușirea Credit Suisse
Elveția a publicat vineri un raport parlamentar așteptat cu mare interes, referitor la prăbușirea băncii Credit Suisse de anul trecut. Acest incident a ridicat semne de întrebare asupra reputației țării ca destinatie financiară stabilă și a generat discuții ample despre erorile comise. O anchetă elvețiană a concluzionat că managementul defectuos al băncii a fost principalul vinovat pentru colapsul acesteia, aproape declanșând o nouă criză financiară globală.
După o investigație desfășurată pe parcursul a 18 luni, comisia parlamentară nu a găsit dovezi că prăbușirea Credit Suisse ar fi fost cauzată de comportamentul necorespunzător al autorităților, însă a formulat 30 de recomandări menite să prevină recidivele. UBS, unul dintre cei mai mari administratori de averi la nivel mondial, a preluat Credit Suisse, consolidându-și astfel statutul de cea mai mare bancă din Elveția.
Raportul subliniază necesitatea ca guvernul să ia în considerare dimensiunea UBS în raport cu economia elvețiană, comparativ cu alte bănci mari din alte țări, în procesul de adaptare a regulilor "prea mare pentru a esua" (TBTF). Aceste reglementări ar trebui să contribuie la menținerea stabilității pieței financiare și să prevină crizele internaționale viitoare. Cu toate acestea, raportul nu a specificat sugestii concrete cu privire la nivelul de capital pe care ar trebui să-l dețină băncile precum UBS.
Unul dintre punctele cele mai controversate se referă la impunerea unor cerințe mai stricte de capital. Comitetul a indicat că conducerea Credit Suisse a fost responsabilă pentru criza, recomandând guvernului să impună măsuri mai stricte asupra băncilor relevante din punct de vedere sistemic. Aceste măsuri ar putea include limitarea bonusurilor în perioadele de dificultate financiară și întărirea rolului acționarilor în problemele de stabilitate.
Deși raportul recunoaște că autoritățile elvețiene au reușit să evite o criză financiară globală, autoritatea de reglementare finanțiară FINMA a fost criticată sever. Aceasta a fost acuzată că a fost prea indulgență cu Credit Suisse, în special printr-o decizie din 2017 care i-a permis băncii să utilizeze o procedură contabilă favorabilă. Comitetul a cerut guvernului măsuri pentru a reduce capacitatea băncilor de a slăbi cerințele de capital și lichiditate.
Banca Națională Elvețiană (SNB) ar trebui să aibă autoritatea de a impune băncilor sistemice să se pregătească pentru asistență de lichiditate excepțională, iar guvernul ar trebui să lucreze pentru a reduce stigma asociată cu această asistență. Un alt aspect discutat a fost delegarea responsabilității de audit al băncilor sistemice exclusiv în mâinile FINMA, pentru a îmbunătăți procesul de reglementare.
Comitetul a subliniat importanța unui sistem de protecție a lichidității publice în caz de criză. O asemenea măsură a fost introdusă printr-o lege de urgență în martie 2023, însă, dacă ar fi fost disponibilă anterior, ar fi putut reduce panica clienților din 2022 și 2023. În septembrie 2023, guvernul a propus o modificare legislative pentru implementarea unui mecanism de protecție a lichidității publice, urmând ca parlamentul să dezbată această propunere anul viitor.
Raportul subliniază că, în timp ce prăbușirea Credit Suisse s-a intensificat la sfârșitul anului 2022, mulți oficiali elvețieni au fost dezbătuți în întuneric, întâlnirile între liderii guvernamentali și conducerea băncii desfășurându-se adesea fără documentare. Comitetul a recomandat îmbunătățirea transparenței și păstrarea unor înregistrări adecvate ale discuțiilor.
