Porturile turistice din România atrag atenția prin neglijență și degradare
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Porturile turistice din România atrag atenția prin neglijență și degradare
Porturile turistice din România, unde ancorează vasele de croazieră pe Dunăre cu turiști străini, se află într-o stare de deteriorare accentuată, fiind înconjurate de bălării înalte cât un om, haite de câini vagabonzi și multe gunoaie. Infrastructura turistică este aproape inexistentă, iar totul pare să fi rămas încremenit în timp. Potențialul de a face bani din turismul dunărean nu este exploatat din cauza neglijenței autorităților.
Un reporter Digi24, căutând portul turistic, a primit un răspuns ironic de la un localnic: „Portul turistic? Asta este. Aici vin pasagerele cu turiști din străinătate, e un ponton.” Deși aparent modest, acesta este singurul port destinat vaselor de croazieră în zona Oltenița, unde infrastructura este la pământ.
Asfaltul lipsește, digul este plin de pietriș și praf, iar câinii maidanezi caută umbră sub soarele arzător. Un pescar plictisit stă pe marginea digului, iar un copil se uită fascinat la bărci, neînțelegând dezastrul din jur.
Reporterul Toma Petcu de la Digi24 a descris scena: "Pe bucata asta de drum nu mai e nimic, aici când plouă s-a terminat cu plimbarea prin port, intri în noroi până la genunchi... aproape până la genunchi”.
De pe vapor, turiștii străini privesc dezastrul, fără a avea curajul să coboare pe pământ de teama câinilor vagabonzi sau a șerpilor. Așteaptă ca autobuzele să-i ducă direct la București, singura parte destinată vizitelor.
Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turism, a exprimat scepticismul legat de dezvoltarea turistică: „Am rămas foarte mult în urmă... după care acele investiții au fost lăsate în paragină.” În timp ce porturile sunt administrate de Ministerul Transporturilor prin Compania Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu, starea acestora reflectă lipsa investițiilor și interesului.
Seful punctului de lucru Oltenița, deși prezent în port, a refuzat să ofere informații, trimițând reporterul la purtătorul de cuvânt al Administrației Portului Giurgiu. În momentul în care Toma Petcu a încercat să intre în sediul capitaniei, a găsit numai pânze de păianjen și insecte.
Directorul Administratiei Portului Giurgiu, Marian Măroiu, pune vina pe „greaua moștenire” și promite să trimită personal să facă ordine. Aflat în funcție de peste jumătate de an și fără pregătire în domeniu, Maroiu recunoaște starea deplorabilă a porturilor: „Nu arată prea bine... sunt multe probleme pe care le mostenesc și nu poți să le rezolvi într-un timp atât de scurt.”
În portul Giurgiu, gunoiul și haitele de câini domină peisajul, iar clădirea Administrației, valoroasă arhitectural, cade în ruină. Pe un drum de pământ și printre bălării înalte, turiștii de pe vasele de croazieră privesc acest spectacol grotesc.
Dragoș Răducan subliniază că responsabilitatea pentru aceste condiții revine statului și angajaților săi: „Este numai o problemă de educație și bun simț.”
Cu toate acestea, propunerea Ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, de a transfera administrarea unor porturi către autoritățile locale, rămâne până acum doar la stadiul de declații.
Potențialul turistic al Dunării este uriaș, dar indiferența autorităților permite altor țări riverane să profite de acest flux turistic, în timp ce România rămâne în urmă.