Institutul de Cercetare de la Vidra, lăsat de izbeliște în fața importurilor de semințe
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan

Institutul de Cercetare de la Vidra, lăsat de izbeliște în fața importurilor de semințe
Legumele de pe piață își pierd gustul, iar românii își amintesc cu nostalgie de roșiile delicioase autohtone. Instituțiile de cercetare agricolă din țară, inclusiv Institutul de Cercetare de la Vidra, se văd copleșite de soiurile hibride importate, iar statul român nu reușește să le ofere sprijinul necesar. Aceste instituții sunt lăsate în paragină, clădirile fiind într-o stare avansată de degradare și aparatura depășind cu mult standa contemporană, multe dintre echipamente provenind din perioada comunistă.
Directorul Gicuta Sbirciog afirmă că de la o echipă de peste 400 de angajați în anii '90, acum mai sunt doar 44. În acești 35 de ani, s-au făcut puține investiții, practic doar câteva utilaje au fost achiziționate, iar cercetătorii sunt nevoiți să împartă aceeași clădire. Condițiile sunt precare, iar clădirile vorbesc despre lipsa de interes și de fonduri, unele dintre ele având chiar parte de infiltrări de apă.
„În 2014 sau 2015, am avut apa care îmi plutea în birou”, povestește Gicuta Sbirciog, evidențiind astfel degradarea dramatică a instituției. Alte clădiri ale institutului sunt și ele într-o stare proastă, iar unele utilaje stau abandonate, acoperite de praf îngroșat și uitate de timp.
În trecut, peste două hectare de sere erau dedicate experimentelor, dar astăzi, acestea nu mai există, locul fiind acoperit de vegetație necontrolată. Inițiativele de închiriere a clădirilor pentru alte scopuri nu au avut succes.
Fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, recunoaște că situația institutului nu este deloc bună, dar responsabilitatea este pusă pe umerii conducătorilor ministerului. Florin Barbu, actualul ministru al agriculturii, nu pare bine informat despre situația institutului și numărul instituțiilor de cercetare care se află în subordinea ministerului.
Faptul că activitatea Institutului de la Vidra este afectată de o lipsă cronică de fonduri este evident, banii de la stat acoperind salariile pentru doar o jumătate de an. Din cele peste 300 de hectare administrate, la fel de puțin de 10 hectare sunt folosite efectiv pentru cercetare, iar irigația se face în condiții precare, plantele primind apă cu rația.
Cercetătorii trag un semnal de alarmă cu privire la viitorul agriculturii românești, subliniind că acesta este în permanență amenințat de importurile masive de semințe hibride, care sunt preferate de producătorii locali din cauza profiturilor imediate pe care le aduc.
Ion Scurtu, fost director al institutului, semnalează calitatea slabă a roșiilor comerciale și eforturile depuse pentru a îmbunătăți soiurile românești. Deși provocările sunt mari, cercetătorii de la Vidra continuă să persevereze, fiind dedicate obținerii unor legume cu adevărat gustoase, caracteristice culturilor românești. Cu toate acestea, dilema rămâne: de ce nu există un sprijin real care să permită dezvoltarea acestor institute și să promoveze soiurile autohtone?