Emil Hurezeanu discută dorința lui Klaus Iohannis de a deveni secretar general NATO și nemulțumirile apărute

Emil Hurezeanu a vorbit duminică, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, despre eforturile fostului președinte Klaus Iohannis de a obține funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice (NATO) și dificultățile apărute după acest demers. Conform lui Hurezeanu, nu este clar cât de mult și-a dorit Iohannis această poziție, iar tactica aleasă a fost una greșită, ceea ce a generat și nemulțumiri.

👉Dificultăți și strategii folosite de Klaus Iohannis în încercarea de a câștiga funcția NATO

Emil Hurezeanu a explicat că nu se știe exact cât de puternică a fost dorința lui Klaus Iohannis de a deveni secretar general NATO. „Nu știm cât și-a dorit cu adevărat funcția”, a spus el, precizând că strategia lui Iohannis a fost greșită, deoarece a apelat la ambasadele României și consilieri prezidențiali pentru a susține candidatura, în loc să câștige sprijinul direct și evident al partenerilor. Funcția a fost câștigată până la urmă de Mark Rutte.

Fostul ministru de Externe a detaliat că Iohannis a avut o prezență marcată în peisajul european, fiind primul lider european care l-a vizitat pe Donald Trump în 2017, și a purtat numeroase tratative cu cancelara germană Angela Merkel. Totuși, dificultățile legate de acest demers au lăsat o „undă de mare nemulțumire” în urma sa, iar Hurezeanu a transmis: „Când vrei să fii secretar general NATO, nu apelezi prin Ministerul tău de Externe și consilieri prezidențiali la ambasadele României ca să intermedieze această dorință și să o transforme în realitate.”

👉Prezența lui Klaus Iohannis în relațiile externe versus scena internă

Emil Hurezeanu a remarcat că Iohannis era un președinte „foarte informat și convingător” în domeniul relațiilor internaționale, fiind apreciat pentru capacitatea sa de implicare și discursul convingător la întâlnirile externe. Aceasta se observa în multiplele întâlniri cu lideri europeni și americani. Totodată, Hurezeanu a regretat că Iohannis nu a fost la fel de prezent și eficient în discursul public de pe plan intern, unde, în unele momente, prezența sa a fost mai degrabă discretă.

În continuare, fostul ministru a subliniat că „de câte ori l-am asistat la masa rotundă cu consilierii domniei sale de la București, cu miniștrii de externe, cu ceilalți, am asistat la un președinte foarte informat și foarte convingător, cu o prezență foarte bună”. Aceasta contrastează cu discreția sa în „piața internă”, unde intervențiile au fost percepute drept mai puțin convingătoare.

În opinia lui Emil Hurezeanu, Klaus Iohannis resimte o stare de supărare cauzată de faptul că a fost considerat „principalul țap ispășitor” pentru decizia de anulare a alegerilor din noiembrie 2024. Hurezeanu a amintit faptul că această decizie a reprezentat „o soluție colectivă”, indicând că responsabilitatea nu a aparținut exclusiv fostului președinte.

Acest context al nemulțumirilor completează imaginea unei perioade complicate pentru Klaus Iohannis, marcată de un demers eșuat la nivel internațional și de o percepție internă dificilă, ambele afectându-i parcursul politic recent.