Deficitul de cadre didactice afectează școlile din România și din UE
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan

Deficitul de cadre didactice afectează școlile din România și din UE
Multe școli din România se confruntă cu o criză a personalului didactic, cu doar două săptămâni înainte de începerea noului an școlar. Conform Ministerului Educației, în anul școlar 2023-2024, aproape 44.600 de profesori suplinitori au predat în instituțiile de învățământ din țară, un număr record în ultimii cinci ani. Această situație nu este unică pentru România; majoritatea țărilor din Uniunea Europeană se află în fața aceleași probleme, cu multe posturi vacante.
Euronews subliniază principalele motive ale acestui deficit: salariile scăzute, volumul mare de muncă și îmbătrânirea populației de profesori. În UE, 24 de state membre se confruntă cu o lipsă acută de cadre didactice, ceea ce afectează învățarea elevilor și dificultăți în atingerea standardelor de calitate a educației. Suedia se numără printre cele mai afectate, având nevoie de 153.000 de profesori calificați până în 2035. Doar Croația și Cipru nu au raportat o astfel de lipsă de personal în educație.
Deficitul de cadre didactice este resimțit mai ales în domeniile STEM și în educația timpurie. Sindicatul lucrătorilor din educație și științe din Germania, GEW, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul scăderii standardelor de calificare pentru profesori în încercarea de a compensa lipsa de personal. În România, problema este acutizată în zonele rurale, unde de multe ori profesorii predau materii pentru care nu au calificarea necesară, afectând calitatea educației.
Cu toate că un procent mic de profesori din România sunt necalificați, în special în mediul rural, sistemul educațional se confruntă cu dificultăți din cauza numărului redus de elevi în clase, care nu asigură norma didactică completă de 18 ore pe săptămână. Aceasta duce la o supraîncărcare a profesorilor și la o calitate scăzută a predării.
Salariile reduse, nesiguranța locului de muncă și volumul mare de muncă contribuie la deteriorarea imaginii profesiei de profesor. Gauthier Catteau, fost profesor în Belgia, povestește despre greutățile întâmpinate, cum ar fi naveta de trei ore și lipsa perspectivelor profesionale, care l-au determinat să renunțe la cariera didactică.
De asemenea, integrarea copiilor ucraineni în școlile din UE a complicat și mai mult problema, cu mii de copii strămutați care au nevoie de educație. În Polonia, de exemplu, în februarie 2023, erau 43.800 de copii ucraineni înscriși în învățământul prescolar.
Pe de altă parte, îmbătrânirea cadrelor didactice este o altă provocare. În Portugalia, se estimează că între 4.700 și 4.800 de profesori se vor pensiona, ceea ce va duce la o nevoie acută de noi educatori. Deși în România, procentul de cadre didactice cu vârste peste 55 de ani este mai redus (16,9%), există, totuși, o tendință de îmbătrânire a personalului didactic.
Unii experți sugerează că o schimbare de mentalitate este necesară pentru a aborda deficitul actual. De exemplu, Kieran Christie, secretarul general al ASTI din Irlanda, subliniază importanța atragerii profesorilor care au părăsit țara să revină în sistemul educațional. Totuși, punerea în aplicare a unor soluții la nivel european poate fi complicată din cauza diferențelor în regulile educaționale din diverse state membre.
În concluzie, problema deficitului de cadre didactice nu este doar o provocare națională, ci și una europeană, iar soluțiile necesită o abordare coordonată și inovatoare pentru a asigura o educație de calitate pentru toți elevii.