Criza resursei umane în sănătate continuă să afecteze România
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Criza resursei umane în sănătate continuă să afecteze România
România se confruntă cu o criză acută de resurse umane în domeniul sănătății, care durează de mulți ani. Infrastructura deficitară a sistemului medical, precum și distribuția inegală a specialiștilor și exodul medicilor în străinătate se numără printre cauzele acestui deficit alarmant. În timp ce mii de studenți din alte țări studiază la facultățile de medicină din România, țara suferă de lipsa anumitor specialități esențiale.
Gindrovel Dumitra, secretarul general al Colegiului Medicilor din România, a declarat într-un interviu că „medicii pe care îi avem în România ar trebui să fie suficienți pentru a acoperi nevoile pacienților.” Totuși, el a subliniat că problema majoră este distribuția inegală, atât pe plan teritorial, cât și pe specialități.
Un raport al Curții de Conturi pentru perioada 2014-2021 relevă că în unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății existau cu cel puțin 1.000 de medici mai puțin decât necesar. Printre specialitățile cu deficit se numără Anestezia și Terapia Intensivă, Psihiatria, Cardiologia, Radiologia, Chirurgia generală, Medicina de Urgență și Gastroenterologia. Situația nu s-a îmbunătățit semnificativ nici în 2023, când Institutul Național de Statistică raportase 357 de medici la 100.000 de locuitori, plasând România pe ultimele locuri în comparație cu alte țări europene.
Conform INS, la sfârșitul anului 2023, România avea 72.740 de medici, din care peste 92% activau în mediul urban. Această concentrare a forței de muncă medicale în orașe mari generează o disproporție semnificativă, mai ales în cele 36 de județe unde populația este ridicată, dar numărul medicilor este insuficient.
Un alt factor care contribuie la criza din sănătate este blocarea angajărilor. Deși în acest an Guvernul a emis trei hotărâri pentru deblocarea posturilor, problema rămâne critică, în special în specialități precum Anestezia și Terapia Intensivă, unde nu există candidați pentru posturi.
Exodul medicilor români este o altă cauză care amplifică deficitul din sistemul de sănătate. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, 22.000 de medici formați în România (37% din total) lucrau în străinătate în 2021, plasând țara noastră pe locul trei mondial după India și Pakistan. Un studiu recent arată că principalul motiv pentru care medicii aleg să plece este infrastructura deficitară a sistemului sanitar românesc, iar 36% dintre aceștia se confruntă cu riscul de sindrom burnout.
Pe de altă parte, România devine un destinație atractivă pentru studenții străini care doresc să studieze medicina. La Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, de exemplu, studiază aproximativ 3.300 de studenți străini, iar rectorul universității, Anca Buzoianu, a confirmat că unii dintre absolvenți aleg să rămână și să profeseze în România.
Diferențierea între studenții din Uniunea Europeană și cei din state non-UE este importantă, având în vedere că cei din UE beneficiază de drepturi similare cu cei români. Anca Buzoianu consideră că implicarea studenților din afara UE în sistemul de sănătate românesc ar putea reprezenta o soluție pentru deficitul de medici.