Testele de salivă reprezintă metode non-invazive și accesibile de diagnostic, utilizate pentru identificarea unei game variate de afecțiuni precum infecții virale, boli parodontale și autoimune, diabet sau anumite tipuri de cancer. Aceste teste se bazează pe analiza compoziției chimice și biologice a salivei, care conține markeri relevanți ce pot indica dezechilibre în organism sau un risc crescut de apariție a unor probleme de sănătate. Saliva este un lichid limpede, produs natural de glandele salivare din cavitatea bucală, cu multiple funcții importante pentru organism. Ea facilitează digestia prin inițierea descompunerii alimentelor, hidratează și protejează mucoasa bucală ajutând astfel la înghițire și vorbire, și contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic în cavitatea orală, prevenind apariția cariilor dentare. În ultimii ani, testarea non-invazivă, în special prin analizarea salivei, a câștigat tot mai multă atenție pentru depistarea precoce a diverselor afecțiuni. Procedura presupune utilizarea unui dispozitiv special, prin intermediul căruia persoana își poate preleva singură o mostră de salivă, plimbând capătul acestuia pe pereții cavității bucale. Spre deosebire de analizele de sânge sau biopsii, colectarea salivei nu implică durere și permite efectuarea mai multor teste inițiale chiar în confortul locuințe, cu costuri reduse. Datorită progreselor tehnologice, cercetătorii au dezvoltat metode capabile să detecteze în salivă markeri biologici extrem de sensibili, care pot indica prezența unor afecțiuni precum cancerul oral, diabetul sau boli neurologice, inclusiv Alzheimer. Ideea de testare nu este nouă, deoarece oamenii de știință au observat potențialul diagnostic al salivei încă de acum câteva decenii. În anii 1980, cercetătorii foloseau deja această tehnică pentru a detecta niveluri hormonale (studiu) sau consumul de droguri din organism. (Acest studiu a urmărit posibilitatea de a detecta droguri în saliva șoferilor care au consumat și alcool. Pentru testare s-au folosit mostre mici de salivă (între 1 și 2 ml), iar analiza a vizat diferite tipuri de substanțe, cum ar fi marijuana, medicamentele pentru anxietate (benzodiazepine), substanțe inhalabile și alte droguri, grupate după proprietățile chimice ale acestora, acide, neutre sau bazice.) Mai multe studii au demonstrat că testarea salivară pentru anticorpi anti-HIV poate fi precisă, în special atunci când procedura de colectare a probelor este realizată corespunzător. Pentru a obține rezultate optime este esențial ca probele de fluid oral să fie bogate în imunoglobulina G (IgG). Majoritatea IgG din cavitatea bucală provin din spațiul crevicular, situat între gingii și dinți, și nu din glandele salivare. În prezent, pe piață există teste aprobate care utilizează fluidul oral pentru a verifica prezența anticorpilor la HIV tip 1 și HIV tip 2, virusurile care cauzează SIDA. (Sursa: Fda.gov) De asemenea, în timpul pandemiei de COVID, mai multe țări au folosit testarea pe bază de salivă pentru depistarea rapidă a virusului. (studiu) Saliva este un lichid biologic complex, care conține o multitudine de molecule, inclusiv ADN, ARN, proteine, lipide, și alți markeri moleculari, ce pot reflecta starea de sănătate a organismului. Multe dintre aceste componente se modifică în prezența unor boli, făcând saliva un mediu valoros pentru diagnosticul non-invaziv. Cercetările au arătat că anumite proteine și niveluri de glucoză din saliva pot indica prezența diabetului (studiu complex) În stomatologie, „știința salivei” reprezintă un domeniu în plină dezvoltare, care vizează identificarea timpurie a bolilor orale prin analiza biomarkerilor prezenți în salivă. Acești biomarkeri includ proteine inflamatorii, enzime, anticorpi și compuși microbiologici care pot semnala începutul bolii parodontale sau predispoziția la apariția cariilor dentare. De exemplu, niveluri crescute ale anumitor enzime, cum ar fi metaloproteinazele matriceale (MMP-uri), sunt asociate cu inflamația țesuturilor parodontale și distrugerea osului din jurul dinților (studiu). De asemenea, prezența bacteriilor cariogene precum Streptococcus mutans și Lactobacillus în salivă indică un risc crescut pentru carii dentare(cercetare). Una dintre cele mai noi tehnici folosite pentru a analiza chimic saliva este spectroscopia Raman. Metoda constă în reflectarea unei raze inofensive de lumină asupra moleculelor din salivă, iar modelul rezultat, ca o amprentă moleculară, oferă informații despre ce se întâmplă în interiorul corpului. Această tehnologie ar putea schimba radical modul în care este detectat cancerul oral, o boală care începe frecvent cu modificări mici, nedureroase în cavitatea bucală, simptome care, deseori, sunt ușor de trecut cu vederea. (Identificarea leucoplaziei orale (OLK) cu risc crescut prin analiza combinată spectroscopică Raman a probelor din periajul leziunii și a salivei studiu) Diagnosticul stresului, anxietății și depresiei în practică se bazează, în principal, pe evaluări clinice, interviuri și observații, deoarece nu există încă teste de laborator standardizate pentru aceste afecțiuni. Saliva este un mediu de interes pentru cercetări, datorită accesibilității sale și conținutului bogat în markeri biologici care reflectă răspunsurile fiziologice la stres. Printre cei mai studiați markeri salivari se numără: Ziwig Endotest analizează microARN-uri din saliva, molecule implicate în reglarea expresiei genelor, care pot semnala prezența endometriozei cu o acuratețe diagnostică de peste 93 %, conform studiilor clinice efectuate. Testul permite identificarea precoce a bolii, reducând semnificativ timpul mediu de așteptare pentru un diagnostic. Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice recomandare trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.