Candidatii la prezidiile electorale promit reforme, dar evita subiectele dificile
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan

Candidatii la prezidiile electorale promit reforme, dar evita subiectele dificile
Candidatii la alegerile prezidentiale si parlamentare din Romania îsi fac promisiuni entuziaste în ceea ce priveste construirea unor scoli noi, amenajarea unor spitale bine dotate si asigurarea unui trai mai bun pentru cetateni. De asemenea, multi dintre ei promit ca nu vor creste taxele si impozitele, iar pensiile vor fi majorate, oferind o imagine optimista pentru viitor.
Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a fost ferm când a afirmat: "Nu se mareste TVA-ul. V-o spun... Ma tatuez pe mana," subliniind astfel intentia sa de a nu modifica taxele. La fel, și Nicolae Ciuca din partea PNL a transmis mesaje similare, promițând în continuare stabilitate fiscală. Cu toate acestea, subiecte mai delicate, cum ar fi reforma fiscală și administrativă, sunt evitate, lăsându-le ca moștenire viitorului guvern.
În spatele promisiunilor se află Planul Fiscal, un document complex care detaliază angajamentele asumate față de Comisia Europeană pentru perioada 2025-2031. Deși au fost prezentate deja câteva date, cum ar fi reducerea deficitului bugetar la 2,5% în următorii șapte ani, altele rămân vag prezentate, ascunzând decizii nepopulare.
Surse politice indică faptul că, pe masa Guvernului, există mai multe opțiuni de creștere a TVA-ului începând de anul viitor. Acestea vizează produse și servicii care sunt acum impozitate sub pragul de 19%, sectorul HoReCa fiind unul dintre exemple. Creșterile de taxe sunt posibile ca urmare a recomandărilor Comisiei Europene și vor afecta, evident, prețurile pentru consumatori.
În contextul unui război aflat la graniță, România își bazează încă legislația pe reglementări concepute în anii '90, despre care politicienii recunosc că sunt depășite. Deși discuțiile despre noi legi de securitate națională au fost inițiate, acestea au fost rapid abandonate, iar comisia parlamentară responsabilă nu s-a întrunit niciodată.
Candidatii la prezidentiale au mai fost provocați de teme consideratesensibile în societatea românească, inclusiv drepturile comunității LGBTQ+ și parteneriatul civil. Majoritatea au adoptat o poziție conservatoare, afirmând că România nu este pregătită pentru un asemenea pas. Marcel Ciolacu a declarat că societatea nu este pregătită, deși a recunoscut impactul diversității în viața socială. Mircea Geoana, independent, a subliniat că ar trebui să se lucreze cu respect la aceste subiecte.
Prin contrast, candidata USR, Elena Lasconi, a pledat în favoarea parteneriatului civil, afirmând: "Sunt pentru parteneriatul civil." La nivel european, România continuă să fie criticată pentru lipsa unei reglementări adecvate pentru cuplurile de același sex, fiind condamnată de CEDO pentru situația actuală.
Un alt subiect de discuție a fost reforma administrativă, care nu a fost realizată de decenii. România a rămas ancorată într-o structură administrativă creată în vremea lui Nicolae Ceaușescu, fără a face modificări substanțiale din 1968. Deși s-au făcut încercări printre diversele guverne, toate aceste propuneri au fost abandonate.
În campanie, partidele continuă să promită reforme în organizarea teritorială, însă analiza acestor propuneri va putea fi realizată cu adevărat după finalizarea tuturor alegerilor, lăsând stilul de guvernare pe termen lung incert.