Boala ficatului gras: semne, cauze și importanța consultului medical
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Boala ficatului gras: semne, cauze și importanța consultului medical
Pierderea poftei de mâncare, oboseala excesivă și scăderea neintenționată în greutate sunt simptome care alertază asupra unei probleme de sănătate tot mai frecvente – boala ficatului gras. Această afecțiune apare predominant din cauza unui stil de viață nesănătos, caracterizat prin sedentarism și o dietă dezechilibrată, bogată în alimente grase și procesate. Un factor de risc semnificativ este consumul excesiv de alcool, care poate duce la ficatul gras alcoolic.
În timp, acumularea de grăsime în celulele ficatului este o problemă serioasă. Diagnosticarea se stabilește atunci când țesutul adipos depășește 5% din greutatea organului. Ignorarea bolii poate avea consecințe grave, evoluând, în lipsa unui regim alimentar corespunzător, către steatohepatită, fibroza hepatică sau ciroză.
Pentru a preveni aceste complicații, medicii recomandă un consult de specialitate la gastroenterolog imediat ce apar simptomele. Diagnosticarea se poate realiza printr-o ecografie abdominală, urmată de elastografia hepatică tip Fibroscan, care măsoară gradul de elasticitate al ficatului. Ambele metode sunt neinvazive și rapide, având rol esențial în monitorizarea stării de sănătate hepatică.
Dacă boala este depistată devreme, medicul poate recomanda doar modificări dietetice, inclusiv renunțarea la alcool și la alimentele bogate în grăsimi. În plus, pacienții supraponderali ar trebui să urmeze un program de scădere în greutate, activitate fizică regulată, odihnă adecvată și să evite stresul.
Pacienții diagnosticați cu boala ficatului gras sau alte afecțiuni hepatice trebuie să fie atenți la starea lor de sănătate, să respecte indicațiile medicului și să participe la consultații regulate. Analizele de laborator joacă un rol crucial în monitorizarea pe termen lung, deoarece persoanele cu steatoză hepatică pot prezenta adesea niveluri crescute de colesterol, trigliceride, glicemie și tensiune arterială. În funcție de situație, medicul poate recomanda și tratament medicamentos.