Unul dintre cei doi infractori carismatici implicați în răpirea care a oferit lumii sintagma de „sindrom Stockholm” a murit la vârsta de 78 de ani, a anunțat familia sa, potrivit BBC. Clark Oloffson, care a devenit cunoscut la nivel mondial în 1973 în urma unei răpiri și a unui jaf bancar în capitala Suediei, a murit în urma unei boli îndelungate, a declarat familia sa pentru publicația online Dagens ETC. În timpul unui asediu de șase zile, ostaticii lui Oloffson au început să empatizeze cu el și cu complicele său, apărându-le acțiunile în timp ce deveneau tot mai ostili față de poliția din exterior. Incidentul dă numele unei teoretizate afecțiuni psihologice prin care victimele răpirilor dezvoltă afecțiune pentru răpitorii lor. Asediul celebru al băncii a fost instigat de un alt bărbat, Jan-Erik Olsson. După ce a luat ostatici trei femei și un bărbat, a cerut ca Oloffson - cu care se împrietenise anterior în închisoare - să fie adus la bancă din închisoare. Autoritățile suedeze au fost de acord cu cererea sa, iar Oloffson a intrat în bancă, care era înconjurată de forțe de ordine. Ani mai târziu, într-un interviu acordat ziarului Aftonbladet, el a susținut că i s-a cerut să lucreze ca agent intern pentru a-i proteja pe captivi în schimbul unei reduceri a pedepsei, dar i-a acuzat pe oficiali că nu au respectat acordul. Olofsson a convins-o pe una dintre ostatice, Kristin Enmark, să vorbească la telefon cu prim-ministrul suedez în numele tâlharilor. Ea a implorat să i se permită să părăsească banca într-o mașină de evadare împreună cu răpitorii, spunându-i: „Am încredere deplină în Clark... Nu ne-au făcut nimic.” Ea a continuat: „Dimpotrivă, au fost foarte drăguți... Credeți sau nu, dar ne-am simțit foarte bine aici.” Luarea de ostatici s-a încheiat după șase zile, când polițiștii au spart acoperișul și au folosit gaze lacrimogene pentru a-i imobiliza pe cei doi infractori. Inițial, ostaticii au refuzat să-i părăsească pe răpitori de teama că vor fi împușcați de poliție. Ulterior, ostaticii au refuzat, de asemenea, să depună mărturie împotriva lui Oloffson și Olsson. Experții au dezbătut de atunci dacă sindromul Stockholm este o afecțiune psihiatrică reală, unii susținând că este un mecanism de apărare pentru a face față situațiilor traumatice.