Presiunea politică asupra rețelelor sociale în Germania înainte de alegeri
Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Presiunea politică asupra rețelelor sociale în Germania înainte de alegeri
În perioada dinaintea alegerilor din Germania, presa internațională semnalează o presiune considerabilă asupra rețelelor sociale, generată atât de Rusia, cât și de Statele Unite. În încercarea de a preveni intervențiile externe în procesul electoral, Berlinul ia în considerare implicarea Uniunii Europene (UE), care ar putea juca un rol esențial printr-un mecanism de criză stabilit în Regulamentul privind serviciile digitale, conform informațiilor oferite de Euractiv.
Regulamentul Uniunii Europene referitor la serviciile digitale (DSA) a intrat în vigoare anul trecut, ca răspuns la provocările generate de pandemia Covid-19 și de invazia Rusiei în Ucraina. Această reglementare include un mecanism de criză care poate fi activat în diverse scenarii, așa cum a menționat Henna Virkkunen, comisar european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. Totuși, nu există o definiție clară a situațiilor de urgență care să indice când o criză este considerată oficială.
Cu câteva zile înainte de alegeri, Germania se confruntă cu o creștere semnificativă a dezinformării provenite din Rusia, în timp ce Elon Musk, proprietarul platformei X, este acuzat că influențează campania electorală în favoarea partidului de extremă dreaptă AfD. Este responsabilitatea agenției germane pentru reglementarea rețelelor sociale, Bundesnetzagentur (BNetzA), să decidă dacă o situație constituie o criză.
Activarea mecanismului de criză este rar întâlnită - precedentul fiind utilizarea acestuia în Irlanda, care a reacționat împotriva extremei drepte pe platforma X. De asemenea, se ridică întrebări privind înțelegerea adecvată a DSA de către BNetzA, agenție care așteaptă evaluarea Bruxelles-ului pentru a stabili dacă toate cerințele mecanismului sunt respectate. Această așteptare introduce un pas suplimentar în proces, care ar fi trebuit, conform proiectului, să fie gestionat de autoritățile naționale.
Mecanismul de răspuns la criză poate fi activat teoretic de orice agenție națională prin alarmarea Comitetului european pentru servicii digitale (CESN). Totuși, în practică, BNetzA trebuie să inițieze acest proces. Fără criterii stabilite pentru a defini o criză, semnalul de alarmă reprezintă doar primul pas, lăsând suficient timp pentru discuții ulterioare.
CESN se întrunește frecvent, iar agențiile statelor membre pot analiza dacă situația merită calificarea de criză. La ultima întâlnire, s-au discutat aspecte legate de alegerile din Germania, dar mecanismul de criză nu a fost pe ordinea de zi. Odată ce CESN are un vot favorabil, organismul poate recomanda Comisiei Europene să activeze mecanismul. Aceasta va colabora cu CESN pentru a defini natura crizei și a stabili măsuri corective pentru platformele implicate.
Platformele sociale sunt obligate să transmită informații despre modul în care contribuie la criză, să elimine amenințările identificate și să raporteze periodic Comisiei privind progresele realizate. Comisia este responsabilă să informeze CESN despre acțiunile luate, cel puțin o dată pe lună. Totuși, este important de menționat că platformele pot contesta aplicarea măsurilor recomandate, iar poziția lor ostilă poate complica respectarea normelor stabilite.
