Planurile lui Donald Trump pentru Ucraina în fața conflictului

Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, se confruntă cu provocarea de a-și îndeplini promisiunea de a încheia războiul din Ucraina până la ceremonia de învestire. Propunerile venite din partea consilierilor săi diferă, dar toate sugerează o schimbare radicală față de politica actuală a președintelui democrat Joe Biden, care a optat pentru înarmarea Ucrainei "atât timp cât este necesar".

Conform unei analize publicate de The Wall Street Journal, consilierii de politică externă ai lui Trump au propus diverse variante ale unui plan care ar bloca practic linia frontului din Ucraina. De-a lungul campaniei sale, Trump a criticat gestionarea situației din Ucraina de către Biden, avertizând că aceasta ar putea duce la un conflict militar mai amplu. În plus, el a susținut că Ucraina a beneficiat de pe urma ajutoarelor americane fără a oferi în schimb ceva semnificativ.

"Oamenii care pretind că știu cum va acționa Trump în ceea ce privește Ucraina nu înțeleg că deciziile sale sunt adesea spontane și bazate pe analiza situației", a declarat un fost consilier al Consiliului Național de Securitate.

În contextul primului său mandat, ar putea fi o competiție între diferitele facțiuni pentru a influența politica externă a republicanului. De exemplu, Mike Pompeo, fostul secretar de stat, ar putea pleda pentru o soluționare care să nu avantajeze Moscova, în timp ce alți consilieri ar putea promova dorința lui Trump de a încheia rapid conflictul, chiar și prin concesii din partea Ucrainei.

Printre propunerile discutate se numără înghețarea războiului, ceea ce ar presupune acceptarea de către Ucraina a unei coexistențe temporare cu Rusia. O idee inclusă în discuțiile echipei de tranziție a lui Trump ar implica o promisiune din partea Kievului de a nu adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani, în timp ce SUA ar continua să ofere asistență militară pentru a descuraja un posibil atac al Rusiei.

De asemenea, această propunere ar include un acord pentru o zonă demilitarizată de 1.290 km, dar detalii despre cine ar supraveghea această zonă rămân neclare. Un consilier a menționat că nu ar fi implicate trupe americane, iar ajutoarele ar veni din partea unor aliați europeni.

În contextul geopolitic actual, este incert care va fi strategia pe care Trump o va adopta, iar negocierile de pace cu Rusia ar putea adduce provocări semnificative, având în vedere diferențele fundamentale dintre obiectivele celor două părți.

Reacțiile aliaților NATO, care percep agresiunea Rusiei ca o amenințare directă, vor fi, de asemenea, esențiale. Ministrul de Externe al Finlandei a subliniat că orice negocieri trebuie să aibă loc doar cu consimțământul Ucrainei.

În concluzie, tensiunile rămân ridicate și drumul către o soluție de pace este plin de obstacole, lăsând deschisă întrebarea despre cum va gestiona noul președinte situația complexă din Ucraina.