Partidele politice utilizează inteligența artificială pentru a crea realități alternative
Update cu 9 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Partidele politice utilizează inteligența artificială pentru a crea realități alternative
În contextul actual al alegerilor, partidele politice din diferite țări folosesc inteligența artificială pentru a produce conținut emoțional care poate influența votanții. La un exemplu recent, un videoclip publicat de partidul de extremă dreapta AfD în Brandenburg, Germania, prezintă o serie de imagini care ilustrează teme înfricoșătoare. Un clip animat arată un bărbat blond, cu ochi albaștri, care își verifică buletinul de vot, în timp ce altă secvență surprinde un grup de femei cu voal pe stradă. Aceste materiale sunt create cu ajutorul tehnologiilor AI și nu reflectă realitatea, ci sunt menite să stârnească emoții.
Cercetările efectuate de DW Fact Check sugerează că aceste videoclipuri, care au înregistrat aproape 900.000 de vizualizări, sunt produse rapid și la costuri reduse. Acestea nu sunt atât de sofisticate precum deepfake-urile care pot imita cu acuratețe gesturile și vocile, ci mai degrabă sunt exemple de "softfakes", care sunt mai ușor de identificat ca fiind false.
Un alt exemplu de utilizare a imaginii generate de AI se regăsește în campaniile politice franceze, unde partidele de extremă dreapta au folosit astfel de materiale fără a le eticheta, încălcând un cod de conduită care interzice difuzarea de conținut înșelător. În Statele Unite, fostul președinte Donald Trump a postat o imagine manipulată pentru a face o afirmație falsă despre vicepreședinta Kamala Harris, evidențiind astfel riscurile asociate cu această practică.
Această activitate de manipulare a informațiilor nu se limitează doar la dezinformare, ci are potențialul de a crea realități alternative, care sunt prezentate ca fiind mai credibile decât adevărul. Termenul „uncanny valley”, introdus de inginerul japonez Masahiro Mori, se referă la un efect emoțional pe care oamenii îl resimt în fața roboților care se aseamănă foarte mult cu oamenii, dar care sunt totuși percepuți ca fiind stranii. Experții contestă la rândul lor efectele pe termen lung ale acestor tehnologii, spunând că, odată ce imaginile generate de AI devin suficient de avansate, distincția dintre realitate și fals ar putea deveni din ce în ce mai greu de perceput.
Philip Howard, co-fondator al International Panel on the Information Environment, subliniază că utilizarea de deepfakes și softfakes este tot mai prezentă în campaniile electorale și consideră că trebuie să existe un control mai riguros din partea autorităților pentru a asigura transparența. Aceasta ar putea implica audituri independente, astfel încât să fie menținută integritatea peisajului informațional și să se reducă impactul negativ pe care aceste tehnologii îl pot avea asupra societății.