Muntele Taranaki din Noua Zeelandă a fost recunoscut ca persoană juridică
Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Muntele Taranaki din Noua Zeelandă a fost recunoscut ca persoană juridică
Muntele Taranaki, situat în Noua Zeelandă și considerat un strămoș de către populația indigenă, a primit recent statutul de persoană juridică, conform unei noi legi adoptate de Parlament. Această reglementare îi conferă muntelui toate drepturile și responsabilitățile unei ființe umane, fiind o recunoaștere semnificativă a legăturii sale cu cultura maori.
Taranaki, cunoscut sub numele său maori, Taranaki Maunga, este al doilea cel mai înalt vârf de pe Insula de Nord, având o altitudine de 2.518 metri. Este o destinație populară pentru turiști, fiind apreciat pentru drumeții și sporturi de iarnă. Legea adoptată săptămâna trecută face parte dintr-un acord al guvernului de a repara nedreptățile istorice față de poporul maori și recunoaște furtul terenului de la aceștia în urma colonizării.
Noua lege, care a fost adoptată joi, oferă lui Taranaki Maunga toate drepturile și puterile unei persoane. Aceasta poartă numele de Te Kahui Tupua, descrisă în legislație ca "un întreg viu și indivizibil". În această personalitate juridică sunt incluse Taranaki și părțile sale adiacente, incluzând atât elementele fizice cât și cele metafizice ale locului. O entitate nou creată va avea rolul de "chip și voce" al muntelui, având patru membri din triburile locale maori și patru membri desemnați de ministrul conservării din Noua Zeelandă.
Paul Goldsmith, parlamentar responsabil de acordurile cu triburile maori, a subliniat importanța simbolică a acestei recunoașteri, spunând că "muntele a fost dintotdeauna un strămoș venerat, o sursă de hrană fizică, culturală și spirituală". Istoria acestui munte este marcată de acte de colonizare, iar în secolele XVIII și XIX, numele Taranaki a fost furat, iar muntele însuși a fost confiscat.
Investigarea istorică arată că în 1770, exploratorul britanic James Cook a observat vârful și l-a redenumit Mount Egmont. Apoi, în 1840, prin semnarea Tratatului de la Waitangi, maorii au fost promiși să își păstreze drepturile asupra terenurilor. Cu toate acestea, variantele tratatului în limba maori și engleză erau diferite, iar încălcările acestuia au început rapid. În 1865, o mare parte din pământurile din Taranaki au fost confiscate ca pedeapsă pentru revolta maorilor împotriva Coroanei.
Pe parcursul secolului următor, maorii au fost excludi de la administrarea muntelui, în timp ce practicile tradiționale au fost interzise. Totuși, mișcările de protest din anii 1970 și 1980 au dus la o mai bună recunoaștere a culturii și drepturilor maorilor. În prezent, compensațiile pentru nedreptăți au dus la miliarde de dolari în acorduri de despăgubire, inclusiv o nouă înțelegere în 2023 cu cele opt triburi din Taranaki.
Debbie Ngarewa-Packer, co-lider al partidului Te Pati Maori, a spus că "astăzi, Taranaki, muntele nostru strămoșesc, este eliberat de lanțurile nedreptății". Drepturile legale obținute vor contribui la protejarea bunăstării muntelui, prevenind vânzările forțate și facilitând conservarea mediului.
Noua Zeelandă continuă să fie pionier în recunoașterea caracteristicilor naturale ca persoane, având precedent în 2014 cu recunoașterea pădurii Te Urewera și, în 2017, cu recunoașterea râului Whanganui. Proiectul de lege care a conferit statutul de persoană juridică muntelui Taranaki a fost adoptat în unanimitate de cei 123 de parlamentari, moment sărbătorit cu un waiata de către susținători adunați la Wellington din regiunea Taranaki.
