Meduzele din Norvegia dezvăluie secretele dezvoltării inverse
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Meduzele din Norvegia dezvăluie secretele dezvoltării inverse
Cercetătorii din Norvegia au efectuat o descoperire fascinantă legată de o specie de meduze, capabilă să își inverseze procesul de dezvoltare și să se transforme din nou în larvă în condiții de hrănire deficitare. Această descoperire a stârnit interesul oamenilor de știință, care doresc să afle cum aceste informații ar putea fi utilizate pentru a încetini procesul de îmbătrânire la oameni, scrie Deutsche Welle.
Aceasta nu este prima dată când cercetătorii fac descoperiri surprinzătoare despre meduze. Cunoscută drept "meduza nemuritoare", specie denumită Turritopsis dohrnii, a fost descoperită din întâmplare în anii '80 de către doi tineri cercetători, Christian Sommer și Giorgio Bavestrello. Aceștia au observat că atunci când meduza se află sub stres, în loc să moară, ea se poate transforma înapoi în stadiul larvar al ciclului său de viață.
În mod obișnuit, meduzele adulte eliberează larve care se așază pe fundul mării, formând colonii de polipi, din care ulterior se dezvoltă alte meduze. Conform studiilor, Turritopsis dohrnii poate declanșa un proces similar cu "transformarea unui fluture înapoi în omidă". Acest proces este denumit dezvoltare inversă, iar recentele cercetări desfășurate de echipa din Norvegia sugerează că nu doar Turritopsis dohrnii are această capacitate, ci și meduzele Mnemiopsis leidyi.
Pawel Burkhardt, cercetător specializat în neurologie evoluționistă și liderul echipei de la Centrul Michael Sars al Universității Bergen din Norvegia, a subliniat că termenul de "nemuritor" poate fi înșelător, sugerând că "dezvoltare inversă" este o denumire mai precisă. Cercetătorii au aplicat două metode de stresare a meduzelor: infometeare prelungită și vătămare fizică, urmate de o perioadă de hrană limitată. Rezultatele au arătat că 40% dintre meduzele rănite au reușit să își inverseze vârsta, comparativ cu doar 14% dintre cele infometate.
Un aspect remarcabil al studiului este că Mnemiopsis poate deveni din nou adultă după ce revine la stadiul de larvă, teoretic putând repeta acest ciclu de mai multe ori. Totuși, cercetătorii au precizat că aceste meduze nu pot trăi la nesfârșit, fiind expuse pericolelor din mediul lor natural, cum ar fi prădătorii.
Pe lângă aceste observații, Burkhardt a menționat că există o teorie conform căreia colapsul fermelor piscicole din Marea Neagră în anii '90 ar fi fost influențat de apariția speciei Mnemiopsis, având în vedere modul diferit în care larvele și adultii se hrănesc.
Cercetătorii au început să investigheze cum ar putea încetini procesul de îmbătrânire la oameni, considerând că o mai bună înțelegere a mecanismelor biologice ar putea duce la îmbunătățirea calității vieții înainte de finalul acesteia. Ferdinando Boero, unul dintre cercetătorii care a colaborat în trecut cu Sommer și Bavestrello, a explicat că observarea acestui tipar de dezvoltare inversă reprezintă un prim pas, urmat de identificarea proceselor genetice care reglează dezvoltarea naturală, pentru a vedea dacă este posibilă îmbunătățirea acestora.
Boero a subliniat, totodată, complexitatea regenerării în cazul oamenilor, menționând că orice progres în acest domeniu este un subiect de mare interes, dar extrem de complicat.
