Furtuna solară din mai 2022 a avut un impact semnificativ asupra datelor seismice globale
Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

Furtuna solară din mai 2022 a avut un impact semnificativ asupra datelor seismice globale
O furtună solară extrem de intensă, care a avut loc în luna mai a anului trecut, a fost considerată cea mai puternică din ultimele 35 de ani și a afectat în mod direct datele seismice de pe tot globul. Conform studiilor realizate de seismologul Jordi Diaz Cusi, din cadrul Centrului de Geostiințe din Barcelona, această informație a fost transmisă de agenția EFE, conform Agerpres.
Între 10 și 13 mai 2022, undele solare au atins Pământul, provocând o furtună geomagnetică de clasă G5, cel mai înalt nivel posibil. Aceste evenimente solare nu doar că generează aurora boreală, dar pot provoca și interferențe în rețelele electrice, în sateliți, în sistemele de navigație, plus efecte asupra comportamentului animalelor migratoare.
Conform cercetărilor, în timpul furtunii, semnalele magnetice au fost înregistrate timp de mai mult de 55 de ore, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai lungi furtuni geomagnetice observate vreodată prin seismometre. „Măsurătorile multor seismometre de bandă largă din întreaga lume au fost influențate de interferențele generate de această furtună solară puternică”, a declarat Diaz.
Studiul publicat în revista Scientific Reports analizează impactul curenților electrici generați de modificările câmpului magnetic asupra senzorilor seismici, semnalele fiind detectate la frecvențe sub 10 mHz, cu claritate maximă între 1,5 și 5 mHz, în cadrul pulsatiilor magnetice denumite Pc5. Deși magnetometrele sunt cele mai utilizate instrumente pentru monitorizarea câmpului magnetic al Pământului, cercetarea lui Diaz subliniază utilitatea seismometrelor de bandă largă în completarea acestor măsurători.
Datorită distribuției lor la nivel global, seismometrele oferă o acoperire extinsă, furnizând date detaliate ce ajută la înțelegerea diverselor faze ale acestor fenomene. De exemplu, în timpul furtunii din mai 2022, au fost identificate peste 300 de urme seismice în Europa, comparativ cu doar 30 de magnetograme.
Pentru acest studiu, echipa lui Diaz s-a bazat pe datele seismice obținute din platformele EIDA-EPOS și FDSN, ceea ce le-a permis să descopere tipare în semnalele magnetice detectate atât de seismometrele europene, cât și de rețelele seismice globale. Această abordare deschide noi perspective pentru investigarea impactului vremii spațiale, arătând cum semnalele seismice pot oferi informații esențiale despre furtunile solare.
Cercetătorul a subliniat că, deși semnalele seismice nu pot înlocui complet datele obținute de magnetometre, ele pot contribui la o mai bună înțelegere a evoluției temporale a furtunilor solare, având în vedere numărul mai mare de seismometre în funcțiune la nivel mondial comparativ cu cel al magnetometrelor. Aceste descoperiri ar putea revoluționa modul în care se monitorizează furtunile solare, sporind rolul seismometrelor în observarea fenomenelor care afectează planeta.