Lituania și Finlanda par hotărâte să înceapă producția internă de mine antipersonal anul viitor, pentru a se aproviziona și pentru a aproviziona Ucraina, din cauza amenințării militare din partea Rusiei, au declarat pentru Reuters oficiali din cele două state membre NATO, scrie TVPWorld. Cele două țări, care au graniță cu Rusia, și-au anunțat intenția de a se retrage din Convenția de la Ottawa care interzice utilizarea acestor mine, iar oficialii au declarat că producția ar putea fi lansată odată ce procesul de retragere de șase luni va fi finalizat. Alte trei state membre NATO și ale Uniunii Europene - Polonia, Letonia și Estonia - se retrag, de asemenea, din tratat, invocând preocupări crescânde în materie de securitate cu privire la Rusia, din cauza războiului din Ucraina. Cele trei țări nu au anunțat planuri de a începe producția de mine antipersonal, dar oficiali din Polonia și Letonia au indicat că ar putea începe producția rapid, dacă va fi necesar, iar Estonia consideră că aceasta este o opțiune posibilă în viitor. Ucraina a anunțat, de asemenea, că se retrage din tratatul de la Ottawa din 1997, pentru a se putea apăra mai bine împotriva Rusiei, care nu este parte la tratat. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă de utilizarea minelor antipersonal în timpul războiului. Măsurile luate de Finlanda și Lituania în vederea începerii producției de astfel de mine subliniază îngrijorarea crescândă în Europa că ambițiile militare ale Rusiei ar putea depăși granițele Ucrainei și ar putea urma angajamentele statelor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare, în conformitate cu cererile președintelui american Donald Trump. „Vom cheltui sute de milioane de euro pentru mine antitanc, dar și pentru mine antipersonal. Va fi o sumă semnificativă”, a declarat pentru Reuters viceministrul lituanian al Apărării, Karolis Aleksa. Zeci de mii de mine antipersonal, sau chiar mai multe, vor fi comandate, a spus el. „Industria noastră națională va fi una dintre surse. Industria noastră poate produce aceste mine”, a spus Aleksa, a cărui țară are o frontieră de 274 km cu Rusia și una de 679 km cu Belarus, aliatul Rusiei. Odată ce producția va fi stabilită, Lituania va fi în măsură să aprovizioneze și alte țări, inclusiv Ucraina, a declarat Vincas Jurgutis, șeful asociației industriei de apărare din Lituania. Finlanda are, cu 1.340 km, cea mai lungă frontieră cu Rusia dintre toate statele NATO. „Finlanda trebuie, pentru securitatea aprovizionării, să aibă propria producție (de mine antipersonal)”, a declarat pentru Reuters Heikki Autto, președintele comisiei de apărare a Parlamentului finlandez. „Este un sistem de armament extrem de eficient și foarte rentabil.” Finlanda ar putea furniza mine terestre și Ucrainei, a adăugat el. „Nu este doar dreptul și datoria noastră să sprijinim Ucraina, ci este important și pentru propria securitate a Finlandei”, a declarat Autto. Helsinki avea peste un milion de mine antipersonal înainte de aderarea la Tratatul de la Ottawa în 2011, a precizat el. Companiile finlandeze de apărare Nammo Lapua, Insta și Raikka au declarat comisiei parlamentare pentru apărare că ar fi interesate să producă minele. O altă companie, Forcit Explosives, a declarat că este gata să discute posibilitățile cu armata. Întrebat despre retragerea Finlandei din Tratatul de la Ottawa, ambasadorul Rusiei la Helsinki a declarat în aprilie că această decizie ar crea riscuri doar pentru locuitorii Finlandei, deoarece armata finlandeză intenționa să mineze doar teritoriul finlandez. Întrebat dacă Letonia va începe producția de mine antipersonal, Ministerul Apărării nu s-a angajat să înceapă o astfel de producție, dar a declarat: „Industria militară letonă are capacitățile necesare, iar sectorul metalurgic este foarte avansat”. Estonia nu are planuri imediate de achiziționare a minelor antipersonal, a declarat ministrul Apărării Hanno Pevkur. „Deocamdată, este o opțiune de rezervă”, a declarat el pentru Reuters. PGZ S.A., compania de apărare de stat din Polonia, a declarat pentru Reuters că ar fi gata să producă milioane de mine, dacă ar fi necesar. ZSP Niewiadów, un producător privat polonez de muniții, a declarat că intenționează să reia producția la scară largă a minelor în 2027 și că investește în noi instalații. Cele cinci țări NATO care intenționează să se retragă din tratatul de la Ottawa afirmă că nu vor crea câmpuri minate în timp de pace, dar vor depozita minele pentru a le putea utiliza rapid în cazul în care se vor simți amenințate. Polonia a desemnat zone care ar putea fi minate în câteva zile, dacă va fi necesar, ca parte a viitoarelor fortificații militare de-a lungul frontierei de est, între rânduri de obstacole din beton armat, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală. Guvernele țărilor respective afirmă că toate câmpurile minate trebuie marcate, astfel încât să poată fi curățate după un conflict. Ele consideră aceste muniții ca un mijloc de descurajare.