Die Welt publică acordul de pace pe care Ucraina şi Rusia l-ar fi putut semna în aprilie 2022. Ce i-a cerut Putin lui Zelenski
Inapoi

Die Welt publică acordul de pace pe care Ucraina şi Rusia l-ar fi putut semna în aprilie 2022. Ce i-a cerut Putin lui Zelenski

Postat pe 15 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 14 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Image Description
Externe
Negociatori ucraineni şi ruşi au redactat un proiect al unui acord de pace, la puţin timp după invazia Ucrainei de către Rusia, care ar fi putut să pună capăt războiului la câteva săptămâni după ce a început, un document de 17 pagini pe care cotidianul german Die Welt dezvăluie că l-a consultat, un acord care pare ”în continuare avantajos”, scrie Gregor Schwung de la publicaţia germană în cotidianul francez Le Figaro. O soluţie paşnică ar fi putut să fie găsită la câteva săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, potrivit acestui proiect de acord negociat de către beligeranţi la 15 aprilie 2022. Die Welt a consultat documentul original, potrivit căruia Kievul şi Moscova s-au pus în mare parte de acord asupra condiţiilor încetării războiului, informează News.ro Doar câteva puncte au rămas în suspans, care urmeau să fie negociate personal de către Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri la un summit - care nu a avut loc niciodată. Imediat după începutul războiului, negociatori ruşi şi ucraineni au început să negocieze împreună sfârşitul ostilităţilor. În timp ce lumea şi ucrainenii se aflau sub şocul invaziei ruse, Moscova încerca să obţină capitularea Kievului la masa negocierilor. La 29 martie, adjunctul ministrului rus al Apărării Aleksandr Fomin anunţa retragerea forţelor ruse din regiunea Kiev, recucerită de armata ucraineană în zilele următoare, scrie La Depeche.fr, care citează Le Figaro. Acest lucru a condus la speranţa amorsării ”primelor negocieri directe, la Istanbul, mediate de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la sfârşitul lui martie” 2022 şi la redactarea acestui acord de pace. Die Welt prezintă condiţiile propuse de către Moscova Kievului prin acest acord de pace, şi anume ca Ucraina să adopte o neutralitate permanentă, să renunţe la orice alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO, să se demilitarizeze parţial, să-şi reducă Forţele Terestre de la un milion la 85 000 de militari şi să accepte o menţinere a trupelor ruse în Crimeea, anexată în 2014. În schimb, Ucraina ar fi obţinut dreptul la autoapărare. Ziarul ucrainean online Ukrainska Pravda scrie că Ucraina se angaja prin acest tratat la o ”neutralitate permamentă”, renunţând la oricre alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO. Ucraina a acceptat ”să nu primească, producă sau achizţioneze” niciodată armament nuclear, să nu permită ca armament şi trupe străine să intre în ţară şi să nu acorde acces la infrastructura sa militară, inclusiv pe aerodromuri şi în porturi, niciunei ţări. Ea se angaja să nu efectueze exerciţii militare cu participare străină şi să nu participe la niciun conflict militar străin. Potrivit Articolului 3 al acestui document, nimic nu împiedica Kievul să adere la Uniunea Europeană (UE). Rusia se angaja, în schimb, să nu atace Ucraina din nou. Pentru a oferi asigurări Kievului, Moscova a fost de acord ca cei cinci membri permamenţi ai Consiliului de Securitate al ONU - Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, China şi Rusia - să ofere Ucrainei garanţii complete de securitate. În Articolul 5 al proiectului tratatului, Kievul şi Moscova conveneau asupra unui mecanism asemănător prevederilor de asistenţă ale NATO. În eventualitatea unui ”atac armat împotriva Ucrainei”, statele garante se obligau să susţină dreptul Kievului la autoapărare prevăzut de Charta ONU, în termen de maximum trei zile. Această asistenţă putea fi furnizată printr-o ”acţiune comună” a tuturor puterilor garante sau a unei părţi a acestora. Tratatul urma să fie ratificat de fiecare stat semnatar, în conformitate cu dreptul internaţional. Astfel, cele două părţi au dezvoltat un mecanism care diferă semnificativ faţă de Memorandumul de la Budapesta din 1994. Atunci Rusia îi garanta Ucrainei integritatea teritorială, iar statele din Occident promiteau Kievului susţinerea în caz de atac, însă fără să o garanteze. Garanţiile de securitate avute în vedere în primăvara lui 2022 ar fi necesitat aprobarea Statelor Unite, Chinei, Regatului Unit şi Franţei într-o a doua fază. Rusia voia să includă Belarusul, iar Ucraina voia să includă Turcia. Însă principalul scop al negocierilor era să creeze o unitate între Kiev şi Moscova, pentru ca textul să fie folosit ca bază a unor negocieri multilaterale. Crimeea şi portul Sevastopol urmau să fie exluse de la aceste garanţii de securitate, iar Kievul ceda astfel Rusiei controlul peninsulei. În document este neclar care parte din estul Ucrainei urma să fie exclusă de la promisiunea statelor garante. Zonele respective erau marcate cu roşu. Potrivit unui comunicat de la Istanbul, Kievul ar fi acceptat excluderea unor părţi ale oblasturilor Doneţk şi Lugansk, pe care Rusia le ocupase înaintea invaziei. Însă, delegaţia rusă a insistat ca frontierele să fie stabilite personal de către Putin şi Zelenski şi marcate pe hartă. Delegaţia ucraineană a respins această opţiune. Rusia a cerut ca, în eventualitatea unui atac, toate statele garante să-şi dea acordul în vederea activării mecanismului de asistenţă. Acest lucru ar fi dat Rusiei un veto prin care ocolea mecanismul. Moscova a respins cererea Kievului ca statele garante să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei în eventualitatea unui atac. În timpul negocierilor, Rusia a anunţat că era pregătită să se retragă din Ucraina, însă nu şi din Crimeea şi din partea Donbasului exclusă de la garanţiile de securitate. Putin şi Zelenski urmau să discute în mod direct detaliile retragerii ruse. Acest punct a fost confirmat Die Welt de către doi membri ai delegaţiei de negocieri, în mod independent unul de celălalt. Problema mărimii armatei ucrainene a rămas de asemena nerezolvată. Kievul a răspuns în parte cererilor de demilitarizare ale Rusiei. Moscova a cerut ca armata ucraineană să fie redusă de la un milion la 85.000 de militari. Ucraina a cerut să păstreze 250.000 de militari. Ele au avut poziţii divergente şi cu privire la numărul echipamentului militar. Rusia a cerut ca numărul tancurilor să fie 342, iar Kievul voia să păstreze 800. Kievul voia să reducă numărul blindatelor la 2.400, Moscova cerea să fie redus la 1.020. În privinţa pieselor de artilerie, Moscova voia să lase Kievul să păstreze 519, în timp ce Ucraina voia 1.900. Kievul voia să păstreze 600 de lansatoare multiple de rachetă cu o rază de 280 de kilometri, Moscova voia 96 de piese cu o rază de acţiune de 40 de kilometri. Rusia voia să reducă numărul mortierelor ucrainene la 147 şi a rachetelor antitanc la 333, Ucraina insista să fie fie redus la 1.080 şi, respectiv, 2.000. Rusia a cerut distrugerea aeronavelor ucrainene. Moscova a cerut ca Kievul să păstreze 103 de avioane de vânătoare şi 35 de elicoptere, în timp ce Ucraina insista să păstreze 160 de avioane şi 144 de elciptere. Ruşii voiau ca ucrainenii să deţină două nave de război, însă ucrainenii voiau opt. Die Welt subliniază că proiectul tratatului arată cât de aproape au fost Ucraina şi Rusia de un acord de pace în aprilie 2022. Însă, în urma summitului promiţător de la Istanbul, Moscova a prezentat cereri pe care Kievul nu le-a acceptat. Astfel, Rusia a cerut ca rusa să fie a doua limbă oficială a Ucrainei, ridicarea sancţiunilor reciproce şi renunţarea la procedurile lansate în justiţia internaţională. De asemenea, Kievul trebuia să interzică ”fascismul, nazismul şi naţionalismul agresiv” în Ucraina. Potrivit Die Welt, acest proiect a provocat un interes important în primăvara lui 2022, potrivit mai multor diplomaţi implicaţi în negocieri. După eşecul ofensivei de la Kiev, Rusia s-a retras din nordul Ucrainei şi a anunţat că vrea să se concentreze asupra cuceririi de teritorii în est. ”Acesta era cel mai bun acord pe care l-am fi putut avea”, a declarat Die Welt un membru al delegaţiei ucrainene de negocieri de atunci. Cotidianul german scrie că, după peste doi ani de război la scară mare, acest proeict încă mai pare, retrospectiv, favorabil. ”Ucraina este în defensivă de mai multe luni şi a suferit peirderi grele. Privind înapoi, putem spune că Ucraina se afla atunci într-o poziţie de negociere mai puternică decât acum. Dacă războiul s-ar fi terminat la două luni după ce a început, s-ar fi salvat nenumărate vieţi”, scrie ziarul german, citat de Ukrainska Pravda. La acea vreme, negociatorii estimau că Zelenski şi Putin aveau să semneze documentul în aprilie 2022.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din alba

-
-

15:05

Un deținut al Penitenciarului Aiud care a distrus mai multe bunuri și a provocat un incendiu, trimis în judecată

Un deținut al Penitenciarului de Maximă Siguranță Aiud care a distrus mai multe bunuri, dar a și cauzat un incendiu, a fost recent trimis în judecată. Mai exact în data de 17 iunie 2025, dosarul a trecut de stadiul de măsuri și cameră preliminară, pe rolul Judecătoriei Aiud. Bărbatul va fi judecat pentru cinci fapte de distrugere. Potrivit motivării instanței, în perioada august-decembrie 2024, inculpatul, aflat în Penitenciarul Aiud, a
Image Description

14:03

Un tânâr șofer din Șugag a fost tras pe dreapta de polițiști. Ce au descoperit oamenii legii

Un tânăr în vârstă de 27 de ani din Șugag a fost tras pe dreapta de polițiști. S-a întâmplat în noaptea de 20 spre 21 iunie 2025. După ce a fost legitimat, șoferul a fost testat cu aparatul etilotest. În urma testării, acesta s-a ales cu un dosar penal. Cazul a fost comunicat de reprezentanții IPJ Alba, în buletinul de presă. Potrivit IPJ Alba, în noaptea de 20/21 iunie 2025,
Image Description

12:56

Un bărbat din Șibot își va petrece următorii doi ani după gratii. Polițiștii au anunțat că l-au condus la Penitenciarul Aiud

Polițiștii din Alba au anunțat într-un comunicat de presă transmis în data de 21 iunie, că un bărbat posesor al unui mandat de executare al pedepsei, a fost depus în penitenciar. Mai exact, la data de 20 iunie 2025, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au depistat și reținut un bărbat de 35 de ani, din localitatea Șibot, județul Alba, care este posesorul unui mandat de executare
Image Description

11:33

Tânăr din Cugir, reținut de polițiști: A lovit un bărbat cu un obiect dur în cap

Un tânăr din Cugir a fost reținut pentru 24 de ore, de polițiști, după ce a lovit în cap un bărbat. Incidentul s-a petrecut în noaptea de 19 spre 20 iunie, iar vineri, 20 tânărul a fost reținut de oamenii legii. Tânărul în vârstă de 24 de ani, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. În data de 21 iunie va
Image Description

10:51

Incendiu de vegetație pe șoseaua de centură a municipiului Alba Iulia

Un incendiu de vegetație a izbucnit sâmbătă, 21 iunie, în jurul orei 10.40, pe șoseaua de centură a municipiului Alba Iulia. Potrivit reprezentanților ISU Alba, la fața locului intervin pompierii din Alba Iulia cu o autospecială de stingere.
Image Description

Recente din Romania

-
-

19:17

- Dambovita - Simboluri românești, celebrate, săptămâna viitoare, la Titu

Două evenimente speciale vor fi marcate, săptămâna viitoare, în România. Este vorba despre „Ziua Iei” și despre „Ziua Drapelului Național”, simboluri plinde de încărcătură spirituală. Cu acest prilej, administrația locală din Titu a pregătit, pentru zilele de 24 și 26 iunie, un program special, la care comunitatea este invitată să fie prezentă. „Dragi prieteni, În săptămâna care urmează, vă invit să ne bucurăm împreună de două momente pline de suflet,
Image Description

19:10

- Dambovita - Pompieri dâmbovițeni, la Concursul „Scări pe Toaca”, organizat în județul Neamț

Trei pompieri dâmbovițeni, plt. adj. Plop Daniel, plt. adj. șef Plopeanu Ionel și soldat Anghel Vlăduț, au participat, în perioada 19–21 iunie 2025, la concursul „Scări pe Toaca”, organizat în județul Neamț de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava”. Competiția a reunit 97 de pompieri din cadrul IGSU și 24 de inspectorate județene, fiind una dintre cele mai solicitante și spectaculoase competiții dedicate salvatorilor. Concursul a inclus două probe
Image Description

19:03

- Dambovita - Cel puțin 8 persoane au murit după ce un balon cu aer cald a luat foc în aer, în Santa Catarina, Brazilia

Scene dramatice s-au petrecut sâmbătă în Brazilia, după ce un balon cu aer cald, care era plin cu turişti, a luat foc şi s-a prăbuşit. Potrivit CNN, cel puţin 8 oameni au murit în urma accidentului care a avut loc în statul Santa Catarina, aflat în sudul ţării. Autorităţile braziliene au precizat că 13 oameni au supravieţuit. Iniţial, nu se ştia câte persoane se aflau în balonul cu aer cald
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
alba WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Simona Stan

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul alba
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete