Deciziile echipei lui Donald Trump: O abordare controversată asupra relațiilor internaționale

Primele acțiuni ale echipei lui Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, sugerează că acesta intenționează să își exercite puterea nu prin confruntarea dușmanilor, ci prin subordonarea aliaților. În timp ce Europa se arată îngrijorată că poziția Washingtonului ar putea reflecta viziunea fostului președinte rus Dmitri Medvedev, care a afirmat că „este necesar să susținem orice procese distructive în Europa”, statele europene nu ar trebui să se comporte ca victime, conform unei analize publicate de Financial Times.

Sociologii Betty Grayson și Morris Stein au realizat un studiu notabil în 1981, investigând cum aleg hoții victimele. Prin montarea unei camere de supraveghere pe un trotuar aglomerat din New York, aceștia au înregistrat pietonii. Informațiile au fost apoi prezentate detinutilor dintr-o închisoare pe coasta de est, care fuseseră încarcerați pentru infracțiuni violente. Aceștia au evaluat fiecare pieton pe o scală de la 1 la 10, în funcție de ușurința cu care ar putea fi jefuiți. Rezultatele au arătat că toți deținuții au ales aceeași persoană ca fiind cea mai bună țintă, alegerea nefiind influențată doar de aspecte fizice, ci și de limbajul nonverbal al pietonilor.

Sprijinul puternic de care se bucură Trump ar putea fi influențat de entuziasmul unei victorii, totuși, percepțiile s-ar putea schimba repede odată cu aplicarea tarifelor sale amenințătoare și cu stagnarea protecției strategicice pentru Ucraina și Orientul Mijlociu. Disprețul deschis al lui Trump față de normele internaționale este privit favorabil în multe părți ale lumii care nu sunt occidentale, comparativ cu ipocrizia administrației anterioare.

Statele Unite sub conducerea lui Trump vor acționa ca o putere majoră, una care refuză să mai pretindă superioritate morală față de alte națiuni. Totuși, multe dintre aceste țări neoccidentale consideră deja China drept următoarea putere hegemonică, iar strategia lui Trump din 2016, care viza divizarea alianței China-Rusia, nu mai pare viabilă. În urma ultimelor sondaje, se observă o consolidare a legăturilor între societățile din Rusia și China.

În contextul acestei schimbări, Europa nu ar trebui să se grăbească să îi facă pe plac lui Trump sau să se opună în mod deschis noului președinte. Stabilirea unor relații negociate cu Turcia și alte puteri neoccidentale în privința securității Ucrainei s-ar putea dovedi benefică. Este crucial ca liderii europeni să se concentreze pe probleme interne și nu pe administrarea SUA, pentru a deruta astfel așteptările lui Trump.

Principala concluzie este că data de 20 ianuarie nu reprezintă doar începutul unui nou mandat pentru Trump, ci și apogeul influenței sale internaționale, făcând necesară o strategie europeană bine gândită.