Cu șase ani în urmă, Volodimir Zelenski îi îndemna pe cetățenii țării sale să le semnaleze autorităților anticorupție dacă li s-a oferit mită. Acum, aceeași agenție a ajuns în centrul celei mai mari crize politice cu care s-a confruntat Zelenski de când a preluat președinția Ucrainei, după ce au apărut acuzații privind subminarea principiilor democratice și consolidarea puterii prin adoptarea unor măsuri autoritare, ceea ce a declanșat proteste la Kiev și a trimis unde de șoc în toată Europa, relatează Financial Times. Decizia neașteptată luată marți de a aduce Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) sub autoritatea procurorului ales de președinte a provocat proteste publice și critici în legătură cu presupuse excese de putere ale executivului pe timp de război. Un consilier guvernamental i-a acuzat pe liderii Ucrainei că încearcă să-i reducă la tăcere pe critici și că permit deriva țării înspre autoritarism, trădând în același timp principiile democratice pentru care ucrainenii s-au luptat și au murit în toți anii de când Rusia a invadat țara. „Rușii vor să ne omoare... dar te obișnuiești cu acel sentiment”, a scris Liubov Țibulska pe Facebook. „Mult mai grav este să simți pericolul din partea celor care guvernează țara ta – din partea oamenilor tăi pentru care ai sacrificat o parte din libertățile tale pe timp de război.” Peste 2.000 de protestatari s-au adunat în fața biroului președintelui ucrainean marți seara pentru a-i cere să blocheze legea și au scandat „rușine”. Sute de oameni au rămas pe străzi și după miezul nopții, atunci când libera circulație este restricționată – printre protestatari s-au numărat și câțiva veterani și soldați care au suferit răni pe câmpul de luptă. Organizatorii protestelor au cerut ca demonstrațiile să continue și în următoarele zile la Kiev, dar și în alte orașe precum Liov, Odesa și Dnipro. Decizia de a aduce organismele anticorupție sub supravegherea procurorului-general Ruslan Kravcenko, numit de Zelenski, a fost pregătită weekendul trecut de președinte și puternicul său șef de cabinet, Andrii Iermak, potrivit mai multor deputați și diplomați occidentali. Graba în care a fost luată decizia pare să fi fost influențată de investigațiile în desfășurare ce au ca țintă membri importanți din cercul de apropiați ai lui Zelenski și de dorința președintelui de a avea mai mult control asupra unor instituții puternice ale statului. Liderii societății civile au spus că decizia a fost luată în așa fel încât să coincidă cu o perioadă în care aliații occidentali sunt prea preocupați cu alte probleme – inclusiv cu politicile haotice ale lui Donald Trump – ca să acorde mai multă atenție politicilor interne din Ucraina. Partenerii din Vest ai Ucrainei s-au abținut să lanseze critici prea dure la adresa Kievului, inclusiv în privința corupției, pentru a nu-i oferi Rusiei și mașinăriei de propagandă a Kremlinului ocazia să transforme scandalul într-o armă cu care să atace și mai mult guvernul de la Kiev, potrivit mai multor diplomați din Occident. Mai mulți oficiali din cercul de apropiați ai lui Zelenski au spus că președintele a luat această decizie, cel puțin parțial, din cauza dosarului penal deschis de NABU împotriva fostului prim-ministru adjunct Oleksii Cernișov, un aliat important al lui Zelenski care a fost acuzat luna trecută de abuz de putere și îmbogățire ilicită. Cernișov a negat acuzațiile, însă a fost demis săptămâna trecută. Noua lege vine la ceva mai mult de o săptămână de când Zelenski și principalii lui consilieri au lansat mai multe raiduri împotriva unor critici și activiști, ceea ce a stârnit acuzații la adresa președintelui privind folosirea autorității pe timp de război pentru a marginaliza opoziția, a reduce la tăcere societatea civilă și a obține un control mai ferm asupra instituțiilor statului. La începutul acestui an, fostul președinte Petro Poroșenko a fost sancționat, împreună cu alte figuri importante din Ucraina, acesta acuzându-l mai apoi pe Zelenski de acțiuni „motivate politic”, „autoritarism” și „greșeli foarte grave”. Legea a fost votată într-o sesiune de urgență a Parlamentului chiar și de foști deputați proruși și de partidul fostului prim-ministru al Ucrainei, Iulia Timoșenko. Directorul NABU, Semen Krivonos, a spus într-un interviu pentru site-ul de știri ucrainean Livii Bereh că printre deputații care au votat pentru adoptarea legii se numără și câțiva „care au statut de suspecți” în cazuri investigate de agenția sa. Comisia parlamentară pentru aplicarea legii a aprobat legea într-o ședință organizată atât de repede încât mai mulți membri au fost nevoiți să se alăture de la distanță, prin apel video. Mai mulți lideri occidentali care susțin Ucraina s-au grăbit în încercarea de a-l convinge pe Zelenski să revină asupra deciziei, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Cu toate că Zelenski a spus că este nevoie de această lege pentru a elimina influența Rusiei asupra organismelor anticorupție din țara sa, criticii președintelui au avertizat că decizia sa subminează principiile democratice, slăbește integritatea instituțională a țării și riscă să afecteze negativ relația cu aliații occidentali într-un moment crucial al războiului contra Rusiei. Doi membri ai parlamentului, inclusiv unul din partidul președintelui ucrainean, au spus că legea se aseamănă cu așa-numita „lege a dictaturii” aprobată de parlament în ianuarie 2014 contra demonstranților Euromaidan care au ieșit în stradă să protesteze împotriva conducerii președintelui prorus de la acea vreme, Viktor Ianukovici. Criticile la adresa lui Zelenski au venit chiar și din tranșele din estul Ucrainei, acolo unde deputatul Iehor Firsov, care conduce acum o unitate de operatori de drone din Brigada 109, a spus că președintele ucrainean pare că vrea să provoace societatea să îl conteste, prin felul în care a adoptat această lege controversată. Potrivit lui Firsov, Zelenski pare să spună: „Ce o să faceți în privința asta? Oamenii care ne puteau opri sunt pe front. Cei care au ieșit la protest vor fi trimiși și ei acolo în curând.” Firsov se teme că o astfel de decizie va afecta negativ moralul trupelor de pe front. „Cu știri ca aceasta, armata va decide că, la naiba cu asta, de ce să mai luptăm pentru asta?” Șeful spionajului ucrainean, Kirilo Budanov, a postat un mesaj destul de enigmatic pe Telegram care nu este clar pe cine are ca țintă: „Istoria Ucrainei ne-a învățat că o națiune pierde atunci când este sfâșiată de contradicții interne. Sunt sigur că Ucraina va fi salvată de o armată puternică și instituții puternice. Trebuie să dăm dovadă de înțelepciune și responsabilitate.” Zelenski a anunțat miercuri seara că va propune Parlamentului un proiect de lege care să includă toate normele necesare pentru independența instituțiilor anticorupție din Ucraina.