Controlul asupra Groenlandei: O oportunitate economică sau o amenințare climatică?
Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Controlul asupra Groenlandei: O oportunitate economică sau o amenințare climatică?
Propunerea președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a prelua controlul asupra Groenlandei a stârnit discuții intense în mediul internațional, având implicații profunde pentru companiile din domeniul combustibililor fosili, dar și pentru viitorul mediului înconjurător. Conform informațiilor publicate de Politico, Trump, care urmează să fie învestit în funcție pe 20 ianuarie, a manifestat intenția de a anexa Groenlanda, insulă ce aparține Danemarcei de peste trei secole.
În cadrul acestei propuneri, Trump a amenințat că va Introduce taxe punitive pentru a determina Copenhaga să accepte planul său. Analiza realizată de U.S. Geological Survey arată că Groenlanda ar putea conține rezerve semnificative de resurse, estimându-se că insula "păstrează aproximativ 31.400 de milioane de barili echivalent petrol (MMBOE) de petrol" precum și "aproape 148 de trilioane de metri cubi de gaze naturale". Potrivit lui Ajay Parmar, analist senior al pieței de petrol, aceste rezerve ar putea transforma radical economia, similar cu impactul găsirii unor resurse în regiunile binecunoscute din Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, extragerea acestor resurse nu ar fi lipsită de provocări tehnice, dat fiind faptul că Groenlanda se află într-o zonă polară. În ciuda acestui aspect, perspectivele comerciale sunt considerate promițătoare, deși procesul ar necesita timp și resurse considerabile.
În 2021, această zonă a instituit un moratoriu asupra exploatării petrolului și gazelor după ce partidul socialist Inuit Ataqatigiit a câștigat puterea, angajându-se să abordeze cu seriozitate criza climatică. Noul președinte american, pe de altă parte, s-a angajat să "elibereze energia americană" și să susțină explorarea resurselor prin sloganul "forează, draga, forează".
Acțiunile lui Trump sunt percepute ca o amenințare semnificativă de către organizațiile de mediu, care consideră că o astfel de expansiune pe terenul Groenlandei ar contraveni eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice și ar conduce la emisii de carbon considerabile. Kirtana Chandrasekaran de la Friends of the Earth subliniază că extinderea activităților de foraj în Groenlanda reprezintă un exemplu dăunător pentru politica climatică internațională.
Mai departe, congresmanul Mike Waltz a declarat că planul lui Trump nu se limitează doar la Groenlanda, ci are implicații globale pentru securitatea Americii în Arctica. El a indicat faptul că Rusia cu peste 60 de spargătoare de gheață, unele cu propulsie nucleară, își consolidează prezența în acest teritoriu strategic, iar China își extinde, de asemenea, influența.
Impactul potențial al exploatării resurselor asupra mediului din Groenlanda este un alt punct de îngrijorare. Anne Tolvanen, profesor la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda, avertizează că mineritul ar putea avea consecințe devastatoare pentru flora și fauna regională, având în vedere că sezonul de vegetație din nord este limitat, iar recuperarea ecosistemului ar putea dura decenii sau chiar secole.
Această situație complexă aduce în discuție delicata balanță între oportunitățile economice și responsabilitatea față de mediu, subliniind provocările cu care se confruntă lumea în fața schimbărilor climatice și a exploatării resurselor naturale.
