Confruntări globale în contextul războiului din Gaza
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan

Confruntări globale în contextul războiului din Gaza
Războiul care se desfășoară în Gaza face parte dintr-o confruntare globală mai complexă, dar în același timp, implică marile puteri care își extind influența asupra regiunii. Pe de o parte, Statele Unite își propun să-și întărească alianțele cu statele arabe moderate, iar pe de altă parte, Rusia își intensifică relațiile cu Iranul și, alături de China și Coreea de Nord, caută să slăbească influența americană.
Fostul diplomat Henry Kissinger a menționat odată că „Israelul nu are o politică externă, ci doar una internă”, iar acest comentariu pare să se aplice acum și în cazul Statelor Unite. Politica externă a administrației Biden, în perioada care precede alegerile prezidențiale din noiembrie, se concentrează pe evitarea unei posibile confruntări pe scară largă în Orientul Mijlociu, în special una care ar putea implica forțe americane.
De la atacul surpriză lansat de Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie, administrația Biden a adoptat o abordare care oferă mai multă libertate de acțiune Israelului în Gaza, în timp ce se concentrează pe amenințările reprezentate de Iran și aliații săi. Statele Unite au intensificat presiunea asupra grupurilor susținute de Iran, inclusiv Hezbollah și rebelii houthi din Yemen, pentru a evita o escaladare a conflictului.
Pe termen lung, SUA își doresc să întărească relațiile cu țările arabe, inclusiv cu Arabia Saudită, Iordania și Qatar. Deși sprijinul pentru Israel rămâne ferm, administrația Biden și-a pierdut răbdarea cu guvernul lui Benjamin Netanyahu. Frustrare există și în rândul oficialilor americani, deoarece un acord posibil care ar putea conduce la eliberarea ostaticilor din Gaza și ar putea reduce tensiunea este blocat din diverse motive.
Pe măsură ce alegerile se apropie, tensiunile în cadrul politicii interne din Statele Unite cresc, iar democrații sunt îngrijorați că situația din Orientul Mijlociu ar putea să ajungă din nou pe prima pagină a ziarelor. Vicepreședinta Kamala Harris a declarat recent că nu va permite ca Gaza să devină o povară electorală, subliniind că este important să nu faciliteze revenirea lui Donald Trump la putere.
În acest peisaj geopolitic, Rusia își promovează interesele în regiune, mai ales în contextul escaladării conflictului dintre Israel, Iran și Hezbollah. Recent, Rusia a intensificat colaborarea cu Iranul, oferindu-i echipament militar și având discuții cu oficialii iranieni pentru a-și reafirma influența.
Războiul din Gaza și din nordul Israelului beneficiază, de asemenea, de Rusia, deoarece distrage atenția și resursele Occidentului de la conflictul din Ucraina, exacerbând în același timp diviziunile politice interne din Europa și SUA. Moscova a acuzat Statele Unite de responsabilitate pentru conflictul din Gaza, subliniind că neputința acestora de a rezolva disputa israeliano-palestiniană a contribuit la declanșarea actualei situații.
Scăderea influenței și puterii Americii în Orientul Mijlociu rămâne o prioritate pentru Rusia, iar intensificarea tensiunilor ar putea să servească intereselor sale în regiune, întărind astfel poziția Moscovei.