Cercetătorii africani avertizează asupra rapidității mutațiilor virusului mpox
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 7 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Cercetătorii africani avertizează asupra rapidității mutațiilor virusului mpox
Cercetătorii din Africa, care investighează noua tulpină de mpox (cunoscută anterior ca variola maimuței), care s-a răspândit din Republica Democrată Congo, au declarat că virusul suferă mutații mai rapid decât se așteptau. Aceștia subliniază dificultățile în monitorizarea virusului, în special în regiunile defavorizate, unde lipsesc fondurile și echipamentele necesare, potrivit unei analize Reuters publicate marți.
Conform declarațiilor a șase cercetători din Africa, Europa și SUA, aceste schimbări rapide generază multe incertitudini cu privire la virusul în sine, severitatea infecțiilor și metodele de transmitere. Acest lucru complică răspunsul autorităților sanitare. Mpox reprezintă o problemă de sănătate publică în Africa din anul 1970, însă a fost ignorat până în 2022, când cazurile din întreaga lume au determinat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să declare o urgență globală de sănătate. Această urgență a fost anulată după zece luni.
Noua tulpină, cunoscută sub denumirea de clada 1b, a ieșit din nou în evidență după ce OMS a emis o nouă alertă de sănătate. Clada 1b este o mutație a cladei 1, o formă de mpox care se transmite prin contactul cu animale infectate și care a fost endemică în regiunea Congo timp de zeci de ani. De obicei, mpox provoacă simptome asemănătoare gripei și erupții pe piele, având un impact sever asupra persoanelor cu imunitate slăbită.
În acest an, în Congo au fost raportate peste 18.000 de cazuri suspecte de infecții cu cladele 1 și 1b, și 615 decese, conform OMS. În ultima lună, au fost confirmate 222 de infecții cu clada 1b în patru țări africane, precum și câte un caz în Suedia și Thailanda, la persoane care au călătorit în Africa.
Dr. Dimie Ogoina, specialist în boli infecțioase la Spitalul Universitar Niger Delta din Nigeria și președinte al comitetului de urgență OMS pentru mpox, a declarat că este alarmat de faptul că, în Africa, cercetările se desfășoară fără o înțelegere profundă a situației. El a subliniat că, dacă nu se înțelege bine focarul, va fi dificil să se răspundă adecvat în privința transmiterii, severității și factorilor de risc ai bolii.
Dr. Ogoina a precizat că în Nigeria, tulpina clada 2b a avut nevoie de mai mult de cinci ani pentru a se adapta și a se transmite susținut între oameni, în timp ce clada 1b a reușit același lucru în mai puțin de un an. Mpox face parte din familia orthopoxvirusurilor, alături de virusul variolei. Studiile genetice sugerează că clada 1b a apărut mai devreme și conține o mutație specifică denumită APOBEC3, care facilitează adaptarea virusului la oameni.
Dr. Miguel Paredes, de la Fred Hutchison Cancer Center din Seattle, a menționat că această semnătură APOBEC indică un proces mutagenic mai rapid decât era anticipat. El subliniază că toate cazurile de transmitere de la om la om poartă această marcă, ceea ce complică răspunsul la epidemie, având în vedere că mai multe focare se manifestă simultan.
În trecut, mpox se răspândea în principal prin contactul direct între oameni și animalele infectate. De asemenea, activitățile de defrișare și consumul de carne de animale sălbatice continuă să fie factori de risc pentru clada 1a în Congo. Dr. Salim Abdool Karim, epidemiolog din Africa de Sud, a afirmat că versiunile mutante ale virusului, cladele 1b și 2b, sunt acum considerate boli cu transmitere sexuală.
Cele mai multe cazuri de infecție cu clada 1b au fost observate la adulți, fiind asociate inițial cu un focar în rândul lucrătoarelor sexuale din Kivu de Sud, Congo. Virusul se poate transmite și prin contact apropiat, ceea ce a dus la infecții în rândul copiilor, în special în taberele de refugiați din Burundi și estul Congo.
Riscurile pentru copii, femeile însărcinate și persoanele cu imunitate slabă sunt semnificative, conform OMS. Se estimează că clada 1 are o mortalitate între 4% și 11%, comparativ cu aproximativ 1% pentru clada 2, însă datele din Congo sugerează o mortalitate mai redusă pentru clada 1b, deși Ogoina avertizează că aceste date ar putea să nu fie foarte precise.