Cancelarul german Friedrich Merz întâmpină rezistență din partea Franței în susținerea Ucrainei și acordul UE-Mercosur

Cancelarul german Friedrich Merz a încercat să mobilizeze liderii UE pentru utilizarea unui fond de 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate, în sprijinul Ucrainei, însă ideea s-a izbit de opoziția președintelui francez Emmanuel Macron, relatează Financial Times. Tensiunile dintre Berlin și Paris au fost evidente la summitul de la Bruxelles, unde deteriorarea relației dintre cele două puteri europene a influențat negocierile pe subiecte-cheie.

👉Divergențe franco-germane privind utilizarea fondurilor din activele rusești

În săptămânile premergătoare summitului european, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat rezerve în privat față de propunerea germană, exprimând îndoieli cu privire la legalitatea utilizării activelor rusești înghețate. Franța, confruntată cu o datorie publică ridicată, se temea că ar avea dificultăți să ofere garanții naționale dacă fondurile ar trebui returnate Moscovei, arată analiza Financial Times. Alături de țări precum Italia și Belgia, care deține majoritatea acestor active, Macron a blocat planul german, ceea ce a fost perceput drept o trădare de către un diplomat european de rang înalt: „Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească pentru asta”.

Acest impas evidențiază o schimbare clară între cele două centre de putere europene: Germania, condusă acum de un lider pro-inițiative, și o Franță mai prudentă și paralizată politic. De când Merz a preluat conducerea și a lansat un plan ambițios pentru înzestrarea apărării și infrastructură, Parisul se confruntă cu dificultăți semnificative generate de instabilitatea politică și problemele economice. Aceste diferențe afectează funcționarea tradițională a „motorului franco-german” în Uniunea Europeană.

👉Blocaje în relația franco-germană și tensiuni privind acordul UE-Mercosur

Merz a încercat să impulsioneze relațiile cu Franța, dorind să întărească apărarea europeană și să reformeze politica energetică a UE, renunțând la opoziția față de energia nucleară. Cu toate acestea, Macron a fost limitat în acțiune, afectat atât de probleme interne, cât și de un context financiar dificil. „Este o inversare completă a rolurilor între Macron și Merz”, spune Mujtaba Rahman, șeful departamentului Europa al Eurasia Group, subliniind o schimbare a dinamicii europene.

Pe lângă conflictul privind utilizarea activelor rusești, un alt punct critic al summitului a fost acordul comercial UE-Mercosur, aflat în negocieri de peste două decenii. Merz a intensificat presiunile pentru semnarea acestui acord până la finalul anului 2025, în timp ce Macron, susținut neașteptat de prim-ministrul italian Giorgia Meloni, a obținut o amânare de câteva săptămâni, blocând astfel inițiativa germană. Acest episod reflectă dificultățile existente în colaborarea franco-germană, cu Franța sub o „presiune mult mai mare”, după cum notează Daniela Schwarzer, politolog din Berlin.

În ciuda diferențelor, summitul a consemnat un acord important: Uniunea Europeană va acorda Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, garantat din bugetul UE. Un oficial de la Élysée a insistat că Macron a fost „esențial în obținerea acestui acord”, urmărind să asigure o vizibilitate financiară clară pentru Ucraina pe termen mediu. De asemenea, Meloni a promis sprijin pentru acordul Mercosur în următoarea lună, deschizând astfel calea semnării lui, indiferent de opoziția franceză.

Totuși, tensiunile nu s-au risipit și se anunță provocări suplimentare pentru cooperarea din sectorul industrial, în special în domeniul aeronautic. Problemele privind împărțirea sarcinilor între Dassault din Franța și Airbus din Germania amenință acordul de 100 de miliarde de euro pe care blocul vrea să îl mențină. Berlinul se declară frustrat de parteneriat și se gândește la alternative, temându-se că Parisul prioritizează interesele financiare proprii.