Ziua victoriei revoluției din 1848 și a democrației românești, celebrată în fiecare an pe 11 iunie, a fost marcată oficial în 2025, conform Legii nr. 27 din 10 ianuarie 2023. Potrivit actului normativ, municipiul Blaj a fost declarat oraș-martir, iar această zi este considerată simbolic pentru lupta și aspirațiile naționale ale românilor în acea perioadă.
Legislația a trecut printr-un traseu legislativ, proiectul fiind inițiat în iunie 2018 și adoptat de Parlament în 2022. În expunerea de motive, se subliniază că ziua de 11 iunie a fost un moment crucial al anului 1848, fiind momentul în care domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat „Proclamația de la Islaz”, considerată startul mișcării revoluționare din Țara Românească. Aceasta recunoștea cererile poporului și ale guvernului revolutionar. Evenimentele ce au urmat, până în septembrie același an, când armata otomană și cea rusă au înăbușit revoluția, au pus bazele statului român modern, notează sursa citată.
Potrivit site-ului alba24.ro, legea a stabilit și declarațiile respectivelor municipii ca orașe-martir, printre care se numără Blaj, București și Craiova. Autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale au dreptul de a organiza evenimente și manifestări dedicate acestei zile importante pentru istoria națională.
În cadrul Revoluției din 1848, Marea Adunare Națională de la Blaj a avut o importanță deosebită, fiind un eveniment care a unit românii din toate provinciile și a consolidat programul de acțiune al revoluției. La eveniment au participat peste 40.000 de oameni, în special țărani, dar și intelectuali, clerici și reprezentanți ai claselor mici din Transilvania.
Avram Iancu a adresat participanților cuvinte motivaționale, spunând: „Uitați-vă pe câmp, românilor! Suntem mulți ca cucurizul brazilor, suntem mulți și tari”, iar participarea românilor din toate provinciile a transformat această adunare într-un simbol al revoluției naționale, menționează sursa.
După deschiderea oficială, Simion Bărnuțiu a prezentat programul adoptat la Sibiu, care proclama românii ca națiune de sine stătătoare și parte integrantă a Transilvaniei, în numele libertății și egalității. Acest mesaj a stârnit entuziasm printre participanți, iar ulterior a fost depus un jurământ de credință față de valorile naționale.
A doua zi, adunarea a adoptat „Petiția Națională”, un document cu 16 puncte, în care se cerea unirea cu Principatele Române și respingerea unirii forțate cu Ungaria. Participanții au exprimat clar dorința: „Noi vrem să ne unim cu Țara!”, ilustrând dorința națională de unire și independență.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
