Consiliul Județean Alba a finalizat oficial Transapuseana, cea mai mare investiție pe un drum județean, din România. Drumul, deja vizitat de un mare număr de turiști, mai ales în weekend, face legătura între Aiud și Mogoș – Bucium – Abrud, printr-o zonă a Munților Apuseni marcată de peisaje spectaculoase. Totodată drumul leagă mai multe comunități până acum izolate din cauza drumului aproape impracticabil. Autoritățile din Alba consideră că întreaga zonă are o mare șansă la dezvoltarea turistică. Deja au început să apară investiții în pensiuni și mici puncte culinare, iar prețurile terenurilor au explodat, în ciuda faptului că există încă numeroase probleme legate documentele de proprietate. ”Este cea mai mare investiție realizată pe un drum județean din România. Ca să vă faceți o idee despre amploarea proiectului, vorbim despre 78,4 km de drum complet modernizați. Un aspect foarte important este că, din cele aproape 60 de milioane de euro cheltuite pentru execuția lucrărilor, 99% au fost asigurați din fonduri europene. Contribuția Consiliului Județean la acest proiect a fost de 3,5%, adică aproximativ 2 milioane de euro. Este un proiect de mare anvergură, care va contribui semnificativ la dezvoltarea zonei. Pentru ca această dezvoltare să fie una coerentă și sustenabilă, este necesar să reglementăm modul în care se va construi în zonă. În acest sens, am demarat deja elaborarea unui Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ), care va permite un cadru cât mai corect pentru dezvoltarea urbanistică. Am primit feedback din teren: am fost de multe ori în zonă, am realizat și câteva controale inopinate și am încercat să-i facem pe locuitori să înțeleagă că este în interesul lor să construiască respectând normele stabilite. Deja sunt tot mai mulți cei care, înainte de a începe o construcție, vin la Consiliul Județean și solicită informații despre pașii legali de urmat. Mai mult decât atât, în localitățile Râmeț, Ponor și Mogoș, nu se mai poate emite nici un certificat de urbanism și nici o autorizație de construire fără avizul Consiliului Județean” a precizat vicepreședintele CJ Alba, Marius Hațegan. DJ107I străbate culmile munţilor Trascău şi Metaliferi, traversând teritoriul administrativ al municipiului Aiud şi al comunelor Rîmeţ, Ponor, Mogoş şi Bucium, făcând legătura între localitatea Aiud, situată pe DN1 (E81) Alba Iulia-Cluj-Napoca şi localitatea Abrud, situată pe DN74 Alba Iulia- Abrud. Prin DJ107I se asigură legatura zonelor rurale (comunele Rîmeţ, Ponor, Mogoş, Bucium) cu zonele urbane: pe de o parte, cu municipiul Aiud şi de acolo cu Alba Iulia, resedinţa de judeţ, dar şi cu Turda şi polul de crestere Cluj-Napoca, iar pe de alta parte, cu oraşele din zona Munţilor Apuseni-Abrud, Cîmpeni, Zlatna. DJ107I asigură conectivitatea directă şi este unica legătură a zonelor rurale şi urbane deservite la infrastructura TEN-T de bază, respectiv la sectorul de drum rutier din reţeaua trans-europeana (pe teritoriul Regiunii Centru) Sebeş-Alba Iulia-Turda (E68-E81). Modernizarea DJ107I asigură accesul populatiei deservite la gara CFR Aiud, astfel asigurând accesul microregiunii Muţii Apuseni la transportul feroviar. În acelaşi timp, modernizarea DJ107I facilitează accesul populaţiei deservite la Aeroportul din Cluj-Napoca. Prin urmare, modernizarea drumului judetean DJ 107I a fost identificată ca o prioritate de dezvoltare a judeţului Alba prin conectarea la reteaua TEN-T de baza. Obiectivul a fost atins prin implementarea următoarelor activităţi: Populaţia aflată pe teritoriul celor 5 UAT-uri din judeţul Alba (UAT Municipiul Aiud, UAT Comuna Rîmet, UAT Comuna Mogoş, UAT Comuna Ponor, UAT Comuna Bucium) traversate de DJ107I va beneficia de avantajele accesului la coridoarele TEN-T. Beneficiile modernizării drumului pentru populaţia localnică sau aflată în tranzit sunt: Alte beneficii: reducerea timpului de deplasare, creşterea portanţei drumului, reducerea consumurilor de transport şi creşterea siguranţei în deplasare. Execuţia lucrărilor de construcţii s-a desfăşurat pe doua loturi: Lot 1 – km 0+000 – km 43+510 şi Lot 2 – km 43+510 – km 78+420. Fiecare lot a fost împărţit în sectoare, ţinând cont de împărţirea administrativ teritorială, condiţii de teren, etc., astfel pe Lot 1 sunt sectoarele I (km 0+000 –3+350), II (km 3+350 –24+540) şi III (km 24+540 – km 43+510), iar pe Lotul 2 sectoarele IV (km 43+510 – 56+310) și V (km 56+310 –78+420). Pentru modernizarea drumului judeţean DJ107I au fost realizate următoarele lucrări: a) lucrări la partea carosabilă, inclusiv la acostamente – lucrări astfel încât să rezulte pe Lot 1 – 1-3 benzi de circulaţie, trotuare, piste ciclişti, platforme de încrucişare în vederea asigurării circulaţiei în ambele sensuri; pe Lot 2 – 1-2 benzi de circulaţie, cu platforme de încrucişare în vederea asigurării circulaţiei în ambele sensuri. Drumul traversează 16 cursuri de apa prin intermediul unor poduri care au fost fie reabilitate, fie demolate şi construite poduri noi. b) lucrări la drumurile laterale – drumurile comunale laterale au fost amenajate pe o lungime de 25,00 m, prin execuţia unei structuri rutiere identice cu cea a drumului judetean; c) lucrări de scurgere a apelor – au fost prevăzute dispozitive pentru colectarea apelor pluviale pe primul sector şi şanţuri de pământ, şanţuri din beton şi rigole ranforsate pe restul traseului. Pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanţii depuşi pe platforma drumului au fost prevăzute separatoare de hidrocarburi. Podeţele tubulare transversale au fost înlocuite cu podeţe tubulare noi cu amenajările aferente sau au fost reparate/decolmatate, în funcţie de starea tehnică. Podeţele dalate au fost amenajate în aval şi amonte, precum şi torenţii din zona podeţelor. Pentru descarcarea apelor pluviale din şanţurile proiectate au fost proiectate podeţe noi. Pentru asigurarea continuităţii şanţurilor în dreptul acceselor şi a drumurilor laterale au fost prevăzute podeţe tubulare. d) lucrări de consolidare – au fost realizate lucrări de consolidare şi apărări de mal care să asigure gabaritul necesar şi stabilitatea drumului, respectiv ziduri de sprijin de rambleu şi de debleu din beton armat, ziduri din gabioane, fundaţii adâncite de parapet, rigole ranforsate. Lucrările de consolidare existente, în funcţie de situaţie, au fost reparate sau prelungite. e) lucrări de siguranţă a circulaţiei – drumul beneficiază de urmatoarele categorii de elemente îmbunătăţite sau suplimentare pentru siguranţa circulatiei: parapete de protecţie, semnalizare orizontală şi verticală, semnalizare cu avertizare luminoasa şi alimentare fotovoltaică pentru trecerile de pietoni, platforme de încrucisare pentru asigurarea circulaţiei vehiculelor în ambele sensuri. Lucrările de execuţie au fost finalizate şi recepţionate în luna aprilie 2024 (Lot 1) şi în luna decembrie 2024 (Lot 2). Valoarea totală a lucrărilor executate Lot 1 şi Lot 2 este de 243.600.045,13 lei (fără TVA). Principalele rezultate ale proiectului sunt: Valoarea aprobată a proiectului (Etapa I şi Etapa II) este de 358.794.939,90 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă 287.370.060,20 lei (fonduri UE şi buget de stat). La data de 30 iunie 2025, valoarea totală executată a proiectului (Etapa I şi Etapa II) era de 294.731.667,97 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă 284.065.056,15 lei (fonduri UE şi buget de stat), fiind absorbite 98,85% din fondurile nerambursabile aprobate. Modernizarea drumului județean DJ107I are un rol major în dezvoltarea zonei Munţilor Apuseni deoarece va scoate din izolare mai multe localități și va aduce noi oportunități pentru economia locală. O incursiune în zonă permite descoperirea unui patrimoniu de mediu bogat, monumente istorice şi culturale, precum şi numeroase tradiţii şi obiceiuri locale, care favorizează practicarea turismului de agrement şi odihnă, respectiv a turismului cultural şi religios, precum şi a agroturismului, respectiv turismul etnografic şi de eveniment. Drumul oferă turiştilor şansa de a descoperi multe obiective turistice interesante, precum: Mănăstirea Râmeț, unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania, Mănăstirile de la Ponor, care au o rânduială specială: la mănăstirea de călugări au acces doar bărbații, iar la mănăstirea de maici pot intra doar femeile. Pitorescul acestor cătune e întregit de bisericuțele de lemn, majoritatea din sec-al XVIII-lea, Biserica de lemn din Geogel – comuna Ponor, Biserica de lemn din Cojocani – comuna Mogoș, dar şi de Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli MihaiI şi Gavril” din satul Izbita, construită în sec-al XVIII-lea, declarată monument istoric, Biserica Ortodoxă din Bucium Poieni cu hramul „Înălţarea Domnului” din sec-al XVIII-lea. Drumul șerpuiește pe creste, la cota de peste 1.000 de metri şi oferă călătorilor prilejul de a vedea şi explora diferite zone pline de farmec şi de a se bucura de frumuseţea peisajului.