Ora de iarnă 2025: România va trece la ora de iarnă, în toamna acestui an. Ceasurile se dau înapoi cu o oră. Perioada în care va putea fi folosită lumina naturală, pe timp de zi, scade odată cu apropierea sezonului rece. În România se folosesc două sisteme orare: ora de iarnă și ora de vară. Acestea se schimbă primăvara și toamna. Prin revenirea la ora de iarnă, se aplică timpul legal standard, ce corespunde fusului orar est-european (EET, UTC+2). Trecerea la ora de iarnă se face în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel că ora 4.00 devine ora 3.00. Teoretic, vom dormi mai mult cu o oră, începând cu ultima duminică din luna octombrie. Ziua de duminică, 26 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului sau similar noaptea de 25/26 octombrie va fi cea mai lungă din an. Ideea generală pentru schimbarea orei este de a economisi costurile de energie prin ”câștigarea” unei ore de lumină naturală seara. Schimbarea nu este simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă. Însă diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat în 1784 această metodă, dar ea a fost aplicată pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată şi în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945. În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1931, când a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 171 din iulie 1931 Legea pentru stabilirea orei oficiale în România. Începând cu anul 1979, ora de vară a fost instituită permanent în ţara noastră şi, până în anul 1997, trecerea la ora de vară s-a făcut în ultima duminică a lunii martie iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii septembrie. Începând cu anul anul 1998, potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 20 din 18 august 1997, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie. Schimbarea orei poate afecta organismul uman având în vedere adaptarea la noul program. Schimbarea orei poate avea ca efect şi dificultatea de a ne trezi dimineaţa, existând riscul de a resimţi pe parcursul zilei stări de oboseală şi somnolenţă. „Afectarea este în primul rând la nivel hormonal, pentru că secreţia de melatonină ajută la reglarea ritmului circadian. Melatonina facilitează trecerea din starea de veghe la somnul consistent şi de calitate. Este important să menţinem programul de somn. Nemaifiind lumină la fel de mult, aşa cum este în timpul sezonului cald, senzaţia noastră este că trebuie să mergem mai devreme la culcare sau ne expunem mai mult la lumina albastră produsă de ecranele telefoanelor şi computerelor. Uneori, în sezonul rece, apar stări de depresie sau anxietate tocmai pentru că avem impresia că nu mai aven timp să facem mai nimic sau pentru că e urât afară”, spune psihologul Liliana Luca, pentru Agerpres. Potrivit specialistului, în această perioadă avem tendinţa să socializăm mai puţin, tocmai pentru că se întunecă mai devreme, iar asta ne determină să stăm mai mult în casă. Schimbarea poate afecta și pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea. O persoană obișnuită ar avea nevoie de 5 până la 10 zile pentru a se obișnui cu schimbarea orei. Deși Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei din 2019, nu s-a ajuns încă la un acord între statele membre ale UE cu privire la această chestiune. Propunerea a venit în urma unui sondaj efectuat în vara anului 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane. Dintre aceștia, 84% s-au declarat în favoarea renunțării la schimbare orei de două ori pe an. Cu toate acestea, doar în Germania și Austria un număr semnificativ de persoane au răspuns. Germanii au votat într-o majoritate covârșitoare să trecem permanent la ora de vară.