Guvernul pregătește măsuri pentru eficientizarea companiilor de stat. Printre acestea, reducerea numărului de membri din Consiliile de administrație și de supraveghere din companiile de stat. De asemenea, vor scădea remunerațiile acestora, dar vor fi plafonate beneficiile. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Dragoș Anastasiu, într-o conferință de presă. ”Măsuri propuse, o să trec prin câteva dintre ele, repet, sunt propuneri, cu care ulterior vom merge la partenerii noștri, apropo de jaloanele PNRR, pentru că nu vrem să stricăm nimic din ce am obținut până acum, vrem doar să eficientizăm. Reducerea numărului de membri din consiliile de administrație și de supraveghere. Ce propunem noi? La regiile autonome, de la trei-cinci membri să mergem la trei membri maxim, la societățile cu sistem unitar de la trei-șapte membri să mergem la trei membri maxim. La societățile cu sistem dualist sau companiile mari, peste 50 de milioane și cu peste 200 de angajați, de la cinci-șapte membri să mergem la trei-cinci membri. Și mai există o categorie de firme foarte mari și care se supun unor reguli speciale care au și reglementări europene și la care va trebui să fim foarte atenți, pentru că nu vrem să stricăm nimic din pixul guvernamental și vrem să ne asigurăm că facem bine și nu facem rău. Deci există această categorie la care va trebui să ne uităm special. Analiza a început și va trebui să facem terapie individuală de la companie la companie”, a spus Atanasiu, potrivit Agerpres. De asemenea, o altă măsură vizează reducerea remunerațiilor membrilor din consiliile de administrație, ale membrilor neexecutivi, respectiv ale acelora care nu sunt și directori. ”Reducerea de până la trei a indemnizației, care înseamnă de trei ori salariul mediu de ramură. Deci 3 x. Când voi spune acum x, x este salariu mediu pe ramură, cum era și până acum. Deci de la 3 x, mergem la 2 x indemnizația fixă, iar la executivi, indemnizația fixă de la trei-șase o ducem la trei maxim, iar cea variabilă de la trei-șase la doi. De ce? Pentru că dacă ne uităm peste tot în companiile private și în Europa la companiile de stat, partea fixă în general este mai mare decât partea variabilă și dacă la noi cumva a fost invers, încercăm să intrăm într-o normalitate”, a explicat el. Anastasiu a prezentat și propunerile de reducere pentru directorii generali. ”Componenta fixă a fost 3-6 x, propunem 3 x. Componenta variabilă, 3-6 x propunem 2 x. Plafonarea beneficiilor. Au existat și există alte beneficii, și nu ne referim la mașină de serviciu, laptop, deplasări cu diurnă, telefon, pentru că astea nu sunt din punctul nostru de vedere beneficii, dar ne referim la plata de cazare dacă este în alt oraș, sume oferite pentru plata electricității, indemnizații de concediu de odihnă și alte asemenea, le plafonăm la maxim 10% din remunerația totală fixă”, a subliniat vicepremierul. Pentru funcționarii publici, propunerile vizează ca aceștia să nu poată să facă parte decât dintr-un singur Consiliu de Administrație, nu din două sau mai multe. El a mai anunțat și mărirea termenului de prescripție pentru sancțiuni, de la șase luni la un an. ”Avem un termen de prescripție pentru sancțiuni, pe care AMEPIP le pune, și anume de la șase luni la un an. Mărim termenul de prescripție, adică nu se mai șterg greșelile atât de repede”, a adăugat el. Anastasiu a mai anunțat și măsuri care vizează extinderea situațiilor de sancțiune și accelerarea reformei companiilor de stat. ”Dacă în acest moment companiile nu pornesc cu șase luni înainte procesul de selecție, înainte de expirarea termenului mandatelor, procesul de selecție nu are sancțiuni, o să propunem să fie sancționate și de asemenea neînchiderea procedurii în timp de 150 de zile. Deocamdată spunem ok, să fie 150 de zile, dar dacă se prelungește nu se întâmplă nimic. Avem accelerarea reformei companiilor de stat. În momentul de față avem niște termene foarte largi până la care companiile au obligația să se reformeze, noi propunem acum trei luni pentru analiză. Deci toate companiile care sunt pe pierderi, dar nu numai, și cele care sunt pe profituri mici și așa mai departe și care pot fuziona, se pot desființa sau poate să facă alte tipuri de clustere și așa mai departe, vor avea trei luni la dispoziție să facă o analiză și trei luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare, oricare va fi procesul de eficientizare decis”, a explicat el. În ceea ce privește MEPIP, vicepremierul a spus că focusul acesteia va fi pe cele 315 companii care au 97% din cifra de afaceri. ”Propunerea pe care o să o facem este ca focusul AMEPIP să fie pe cele 315 companii care au 96-97% din cifră de afaceri. Și ce trebuie să facem la AMEPIP este să terminăm procesul de selecție, pentru că aici am fost penalizați de către Comisia Europeană”, a atras atenția Dragoș Anastasiu. Legat de compoziția indicatorilor de performanță, vicepremierul a transmis că în prezent pe indicatorii financiari o pondere care poate fi aleasă de AGA, respectiv de Consiliul de Administrație, este între 25 și 50%. Propunerea este să fie minimum 50%, adică ”un focus mai mare pe zona financiară”. ”Vrem să punem un accent și pe calitatea serviciilor pe care companiile le acordă clienților, clienți interni, clienții externi și să spunem că 20% ar trebuie să fie ponderea pe această noțiune de calitatea serviciilor, de satisfacția clientului, pentru că de fapt și de drept de acolo vin banii și indicatorii financiari sunt nimic altceva decât o consecință a modului în care ne tratăm clienții. Și propunem criterii de selecție, de recrutare, propunem criterii mai stricte pentru experți independenți care fac recrutarea, în așa fel încât să profesionalizăm acest process”, a afirmat acesta. Potrivit sursei citate, Guvernul va veni și cu propuneri de stimulare a economiei pentru creșterea veniturilor. ”În același timp, vom veni cu propuneri de stimulare a economiei, pentru că ok, eficientizăm prin tăiere de costuri, dar va trebui să stimulăm și veniturile”, a mai arătat acesta. Premierul Ilie Bolojan spune că că, în perioada următoare, urmează să fie modificați, de asemenea, indicatorii de performanță. ”Acești indicatori, în următoarea perioadă, vor fi revizuiți de către fiecare minister, în așa fel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la baza actualelor contracte sunt relevanți sau sunt superficiali. Cu siguranță, în multe locuri, acești indicatori nu sunt relevanți. Și, atunci, vom fi în două situații: sau noii indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii, ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credință, care înțeleg că ceea ce a fost nu va mai fi și trebuie să ofere un plus de performanță în administrarea activelor statului. Sau, în condițiile în care nu vor accepta acești indicatori, din start înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul lor, de bunele lor intenții, de dedicarea acestora și vom uza de toate prevederile legale pe care le vom avea la dispoziție, în așa fel încât să impunem acești indicatori de performanță sau cei care nu îi acceptă să plece”, a explicat prim-ministrul. ”În primul rând, în PNRR ne-am luat noi obligația de a lista cel puțin trei companii la bursă și asta va trebui să facem dacă nu vrem să ratăm jalonul. În rest, cu siguranță că e o decizie politică care va trebui să fie luată și una dintre variantele care pot fi discutate în sensul eficientizării companiilor respective”, a mai spus Anastasiu. El a subliniat că obligația din PNRR se referă la companii din energie și transporturi și că, dacă este vorba despre companii neprofitabile, acestea ar trebui să fie reformate și eficientizate și listate într-un moment în care se pot obține mai mulți bani. Pierderile generate la nivel național de 266 de întreprinderi publice se ridică la 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de două miliarde de lei, în condițiile în care acestea primesc subvenții. ”Situația pierderilor la nivel național: 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de două miliarde de lei. Atenție! După ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Feroviar Marfă CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. Două miliarde de RON. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice n.r.)”, a precizat Dragoș Anastasiu. Acesta a prezentat o situație cu toate întreprinderile de stat care se află în vizorul AMEPIP, respectiv 1.326 de întreprinderi, care fie sunt 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. ”Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci, avem 376 de SA-uri, 88 de Regii Autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste companii, în aceste 315 companii importante”, a explicat vicepremierul. Referitor la veniturile totale ale tuturor companiilor, Anastasiu a subliniat că acestea se ridică la 127 de miliarde de lei, în timp ce top 315 companii au 13,6 miliarde de lei. ”Subvenții per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315, au 13,6 miliarde. Acum profiturile pe toate companiile: 15 miliarde.(…) Atenție în momentul în care vom scădea subvențiile veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON’, a arătat el. În privința celor 1.182 de companii locale, respectiv 270 de SA-uri, 78 de regii autonome și 834 de SRL-uri, Anastasiu susține că în jur de 300 de companii nu au depus date financiare, ”deci nu știm despre ele nimic”. ”În jur de 250 de companii au venituri zero, astea împreună dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știm nimic despre ele, din cele 1.182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem zone de activitate: apă-canal sunt 326 de companii, jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere, 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele, 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și cinci nu au date financiare depuse”, a punctat vicepremierul. În opinia sa, toate aceste date arată o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii. ”Avem o polarizare importantă, 46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica. Și avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii despre care fie nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere”, a adăugat el. Vicepremierul afirmă că toate aceste companii au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului și la ANAF, cât și la AMEPIP. ”Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni n.r) au început să curgă amenzile. Până acum, AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru trebuie să se întâmple pentru că, dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus Anatasiu.